Constipația poate deranja și încetini fiecare zi, nu este doar o mică neplăcere, ci o problemă care poate influența semnificativ viața de zi cu zi. Cu toate acestea, se numără printre cele mai frecvente probleme digestive cu care pacienții se adresează medicului. Se vorbește adesea despre ea în șoaptă, dar de-a lungul vieții majoritatea dintre noi ne confruntăm cu ea, pentru unii este vorba despre un disconfort ocazional, pentru alții despre o problemă de lungă durată. Din punct de vedere medical, constipația nu înseamnă doar „nu merge”. Este vorba despre o tulburare a tranzitului intestinal, în care apare o evacuare rară, un scaun tare sau senzația de golire incompletă. Cauzele constipației sunt variate, de la stilul de viață până la afecțiuni mai grave, iar tocmai înțelegerea lor este cheia unui tratament corect.
Ce este, de fapt, constipația?
Constipația este definită cel mai adesea ca o evacuare de mai puțin de trei ori pe săptămână, scaun tare sau sub formă de bulgări, efort excesiv la defecație sau senzația de golire incompletă.
Este important însă să conștientizăm că nu fiecare persoană are același ritm de evacuare „normal”, motiv pentru care contează în special schimbarea față de starea obișnuită.
Principalele cauze ale constipației
1. Lipsa fibrelor și a lichidelor
Cea mai frecventă și, în același timp, cea mai simplă cauză a constipației este o alimentație necorespunzătoare. Fibrele măresc volumul scaunului și leagă apa, susținând astfel mișcarea intestinală.
Situații tipice:
- o alimentație săracă în legume, fructe și produse din cereale integrale,
- un aport scăzut de lichide,
- dietele unilaterale sau regimurile de slăbit.
Fără o cantitate suficientă de fibre și apă, scaunul devine tare, iar deplasarea lui prin intestin se încetinește.
2. Stilul de viață sedentar
Mișcarea stimulează peristaltismul intestinal. În cazul unui stil de viață sedentar de lungă durată, activitatea intestinelor se încetinește, ceea ce poate duce la constipație.
Grupuri de risc:
- persoanele cu ocupații sedentare,
- seniorii cu mobilitate redusă,
- pacienții după operații sau accidentări.
3. Reprimarea nevoii de defecație
Ignorarea nevoii naturale de evacuare duce la „amorțirea” treptată a reflexului.
Ne confruntăm adesea cu acest lucru:
- în situații de stres și lipsă de timp,
- în călătorii,
- la copiii din colectivități,
- la persoanele care evită toaletele publice.
Scaunul rămâne mai mult timp în intestin, pierde apă și se întărește.
4. Medicamentele – un vinovat frecvent, dar adesea trecut cu vederea
Multe medicamente utilizate frecvent pot încetini activitatea intestinelor.
Cel mai adesea este vorba despre:
- medicamente împotriva durerii (mai ales opioidele),
- antidepresive,
- medicamente pentru tensiune arterială ridicată,
- preparate cu conținut de fier sau calciu.
În cazul constipației cronice este, prin urmare, întotdeauna importantă o trecere în revistă a medicației administrate.
5. Tulburările funcționale ale intestinului
La o parte dintre pacienți, constipația apare fără o cauză organică evidentă. Vorbim despre constipație funcțională sau despre o formă de sindrom de colon iritabil cu constipație.
Sunt tipice problemele de lungă durată, alternanța dintre ameliorare și agravare, cu atenție la legătura cu stresul și tensiunea psihică.
6. Cauze hormonale și metabolice
Unele afecțiuni interne pot influența semnificativ activitatea intestinelor.
Aici se numără în special:
- funcția redusă a glandei tiroide,
- diabetul,
- sarcina.
7. Afecțiuni mai grave ale tractului digestiv
Deși sunt mai puțin frecvente, nu trebuie trecute cu vederea, mai ales în cazul unei constipații apărute brusc sau al unei schimbări a caracterului scaunului.
Aici se numără:
- îngustările intestinale,
- bolile inflamatorii,
- afecțiunile tumorale ale colonului (tumora ca obstacol, aici putem face legătura cu articolul despre cancerul de colon).
Concluzie
Constipația nu este doar o problemă neplăcută, ci adesea un semnal că intestinele nu funcționează așa cum ar trebui. Cauzele ei pot fi simple și ușor de influențat, prin alimentație, mișcare, un aport suficient de lichide, metoda corectă de evacuare (de exemplu, sprijinirea picioarelor, așa cum am menționat mai sus) sau probiotice de calitate, dar uneori indică o problemă de sănătate mai profundă și necesită un examen amănunțit și tratament.
Rolul medicului este să „încadreze” corect constipația, să depisteze cauza ei și să aleagă o abordare individuală a tratamentului, de la ajustarea alimentației și a regimului, prin tratament farmacologic, până la investigații suplimentare. Nu vă rușinați și nu uitați că o comunicare deschisă despre aceste probleme este primul pas către ameliorare și către îmbunătățirea calității vieții.
Surse:
- Bharucha AE, Pemberton JH, Locke GR 3rd. American Gastroenterological Association technical review on constipation. Gastroenterology. 2013;144(1):218–238. doi:10.1053/j.gastro.2012.10.028
- Lacy BE, Mearin F, Chang L, Chey WD, Lembo AJ, Simren M, et al. Bowel Disorders. Gastroenterology. 2016;150(6):1393–1407.e5. doi:10.1053/j.gastro.2016.02.031Camilleri M. Chronic constipation: current concepts and management options. Gut. 2007;56:987–994. doi:10.1136/gut.2006.101434
- Ford AC, Suares NC. Effect of laxatives and pharmacological therapies in chronic constipation. Gut. 2011;60:209–218. doi:10.1136/gut.2010.217468
- Longstreth GF, Thompson WG, Chey WD, Houghton LA, Mearin F, Spiller RC. Functional bowel disorders. Gastroenterology. 2006;130:1480–1491. doi:10.1053/j.gastro.2005.11.061
Feldman M, Friedman LS, Brandt LJ, editors. Sleisenger and Fordtran's Gastrointestinal and Liver Disease. 11th ed. Philadelphia: Elsevier; 2020.
