Ce este IBS
Sindromul de colon iritabil se numără printre cele mai frecvente tulburări gastrointestinale. Aproximativ 10% din populație se confruntă cu această afecțiune, însă doar o treime dintre aceste persoane ajung la medic. Afectează în special persoanele din grupa de vârstă de 40 de ani, fiind mai frecvent la femei, care sunt afectate de 1,5-3 ori mai des decât bărbații. Un rol îl joacă, printre altele, și nivelul de stres din anumite profesii.
În această afecțiune este afectat un organ important al corpului – intestinul gros, ceea ce se manifestă prin dureri abdominale neplăcute. Acestea sunt însoțite de diaree sau de constipație, dar se întâmplă ca pacienții să sufere de ambele. Antecedentele familiale îl pot apropia pe medic de diagnosticarea bolii, la fel ca examenul fizic, analizele de laborator, ecografia și colonoscopia.
Cauzele apariției bolii
Nu este clar ce anume contribuie exact la apariția IBS. Pe baza rezultatelor studiilor științifice se presupune că rolul principal îl joacă tulburarea axei intestin-creier. Este vorba despre legătura reciprocă dintre sistemul nervos central și intestine. De aceea, boala este însoțită de simptome psihice și de stres. La apariția IBS pot contribui și o infecție intestinală, anomaliile conexiunii nervoase dintre creier și intestin, precum și disbioza intestinală, adică o modificare semnificativă a populației bacteriene a intestinului.
IBS nu pune viața pacientului în pericol, însă a trăi cu el nu este simplu. Calitatea vieții nu poate fi comparată cu cea a unei persoane sănătoase, ceea ce este valabil mai ales atunci când boala este neglijată. Cu toate acestea, poate fi ținut sub control printr-un stil de viață corect și prin tratament.
Simptome
Există patru grupe de IBS, în funcție de simptomul predominant al bolii:
- cu diaree (IBS – D),
- cu constipație (IBS – C),
- tip mixt (IBS – M),
- tip neclasificat (IBS – U).
Crampele și durerile în partea inferioară a abdomenului, care se accentuează după masă, diareea și constipația sunt principalele simptome clinice, însă pacienții pot resimți și nervozitate sau carcinofobie. Apar de asemenea flatulența, balonarea și mucusul în scaun. Pe lângă simptomele sistemului digestiv apar și dureri de cap, de spate, musculare, oboseală cronică, dar și probleme psihice, inclusiv depresie sau anxietate.
Tratamentul IBS
Sindromul de colon iritabil (IBS), la fel ca bolile inflamatorii intestinale (IBD), este o afecțiune pe care nu o putem vindeca complet. Tratăm simptomele bolii și încercăm să inducem și să menținem stările de remisiune prin ajustarea stilului de viață și printr-o dietă corectă, prin evitarea factorilor declanșatori (în special a stresului) și prin medicamente – farmacoterapie. Perspective promițătoare arată însă și unele preparate probiotice.
Alimentația
Deoarece IBS este o afecțiune a sistemului digestiv, esențial este meniul care ameliorează simptomele. Dieta depinde însă de simptomul predominant. De exemplu, dacă pacientul suferă de constipație, este important să pună accent pe un aport mai mare de fibre, să respecte un regim adecvat de hidratare și să facă mișcare. Cei care se confruntă cu diaree ar trebui, dimpotrivă, să limiteze aportul de fibre și să evite alimentele care conțin sorbitol, adică îndulcitor. La pacienții cu balonare și flatulență este indicat să se pună accent pe alimentele care conțin ovăz și pe semințele de in.
Este important să ne concentrăm nu doar asupra anumitor alimente, ci și asupra modului în care mâncăm. Mesele regulate, respectarea intervalelor de timp dintre ele și evitarea mâncatului în grabă sunt câteva dintre regulile de bază pe care ar trebui să le respecte pacienții cu IBS. Ajută de asemenea consumul unei cantități mai mari de lichide pe parcursul zilei, precum apa și ceaiurile din plante, și eliminarea băuturilor cu cofeină, a alcoolului și a băuturilor carbogazoase. Evitarea semipreparatelor care conțin aditivi este de la sine înțeleasă.
Conform recomandărilor, pacienții cu IBS ar trebui să respecte câteva reguli de bază:
- să mănânce regulat – să respecte intervalele de timp dintre mese și să nu sară peste mese,
- să mănânce încet,
- să bea multe lichide pe parcursul întregii zile, în special apă plată sau ceaiuri din plante,
- să limiteze băuturile care conțin cofeină, alcoolul și băuturile carbogazoase,
- să reducă aportul de alimente bogate în fibre (mai degrabă la pacienții cu diaree),
- să reducă aportul de amidonuri nedigerabile,
- să reducă aportul zilnic de fructe proaspete,
- pacienții care suferă în special de diaree ar trebui să evite alimentele care conțin sorbitol, un îndulcitor adăugat, de exemplu, în gumele de mestecat sau în unele băuturi. În doze mari, sorbitolul poate agrava diareea,
- pacienții care suferă de balonare și flatulență ar trebui să includă în meniu alimente care conțin ovăz (de exemplu, fulgi de ovăz la micul dejun) și semințe de in,
- să evite consumul de semipreparate care conțin diverși aditivi.
Probiotice
În sindromul de colon iritabil (IBS), compoziția microbiotei intestinale și procesele digestive pot fi perturbate. În acest context, probioticele s-au dovedit a fi mijloace potențiale de tratament al acestei afecțiuni. Numeroase studii independente, inclusiv cele realizate la University College London și King’s College London, au demonstrat efectul lor favorabil asupra simptomelor IBS.
Probioticele sunt microorganisme vii care stimulează răspunsul imunitar și au efect antiinflamator.
Ele pot lega bacteriile patogene, îmbunătăți digestia și reduce manifestările IBS. Întăresc sistemul imunitar și funcția de barieră a intestinului, reduc producția de gaze și încetinesc mișcările intestinale excesive.
Aceste proprietăți le recomandă drept un mijloc eficient de ameliorare a simptomelor precum constipația, diareea, balonarea, flatulența și durerea abdominală.
Pe piață este disponibilă o multitudine de preparate probiotice. Fiecare probiotic este diferit, iar efectele sale variază, la fel ca și caracterul bolii la fiecare pacient. Se recomandă să încercați mai multe preparate și să îl găsiți pe cel care vă ajută cel mai mult, fiind important să fie administrate regulat, cel puțin timp de 4 săptămâni.
Printre preparatele unice se numără și Symprove™, care are bază apoasă și conține miliarde de bacterii vii și active. Forma sa lichidă asigură că bacteriile trec intacte prin tractul digestiv direct în intestine, spre deosebire de probioticele sub formă de tablete sau capsule, care se pot descompune în stomac.
Este important să conștientizați că fiecare probiotic este diferit și de aceea diferă și efectele lor. La fel, diferă și caracterul bolii de la un pacient la altul, așa că un probiotic poate ajuta pe cineva foarte mult, iar pe altcineva aproape deloc. Din acest motiv, este bine să încercați mai multe preparate probiotice și să îl găsiți pe cel care vă ajută cel mai bine.
La fel de importantă este administrarea lor regulată, care ar trebui să dureze cel puțin 4 săptămâni.
Farmacoterapia
În terapia IBS se aplică un tratament orientat spre suprimarea simptomelor, care pot fi diferite de la un pacient la altul (unii au mai degrabă diaree, alții mai degrabă constipație). Scopul este așadar obținerea unei consistențe normale a scaunului, eliminarea durerilor abdominale neplăcute asociate motilității intestinale perturbate și îmbunătățirea calității generale a vieții pacientului. Chiar dacă aceste medicamente sunt disponibile în farmacie în mare parte fără rețetă, vă recomandăm să vă consultați mai întâi cu medicul, care va confirma diagnosticul și va stabili tratamentul. Vă puteți consulta și cu farmacistul cu privire la dozarea corectă și la eventualele reacții adverse ale acestor medicamente.
Tratamentul constipației
Fibrele sunt adesea recomandate pacienților care suferă de constipație. Ele acționează prin faptul că se îmbibă cu apă în intestine, își măresc volumul și stimulează astfel intestinele să realizeze mișcările necesare pentru eliminare. Puteți obține fibre consumând alimente bogate în ele (de exemplu, produse din cereale integrale, legume) sau suplimente cu fibre, cum este psyllium. Consumul excesiv de fibre poate însă provoca neplăceri precum balonarea, flatulența și durerea abdominală, așa că nu este potrivit pentru orice pacient cu IBS.
Laxativele
Laxativele sunt medicamente împotriva constipației care, la fel ca fibrele, susțin formarea scaunului și deplasarea acestuia prin intestine. Cel mai des se folosesc așa-numitele laxative osmotice, care cresc secreția de apă în intestine, înmuind astfel scaunul și permițând o deplasare mai rapidă a acestuia. Din cauza riscului de deshidratare, în timpul administrării lor ar trebui să beți multă apă. Exemple tipice de laxative osmotice sunt lactuloza sau macrogolul. Un alt tip de laxative sunt laxativele stimulante, care stimulează direct musculatura intestinală. Aceste medicamente se administrează însă doar în stări acute, iar utilizarea lor pe termen lung este însoțită de numeroase reacții adverse, precum greața, vărsăturile, crampele abdominale, sângele în scaun și chiar apariția unei anumite forme de dependență. Printre laxativele stimulante disponibile în mod obișnuit se numără, de exemplu, bisacodilul sau ceaiul din frunzele plantei Cassia senna.
Tratamentul diareei
Așa-numitele antidiareice, adică medicamentele împotriva diareei, pot fi eficiente la pacienții cu IBS la care predomină mai ales diareea. În IBS se folosește cel mai frecvent loperamida, care împiedică contracția musculaturii intestinale și întârzie astfel eliminarea. Printre reacțiile adverse frecvente ale acestui medicament se numără însă flatulența și constipația, foarte nedorite tocmai la pacienții cu IBS.
Alte medicamente utilizate – tratamentul IBS
- medicamente împotriva anxietății – după cum am menționat în articolul precedent, stresul și anxietatea pot fi strâns legate de IBS, așa că administrarea acestor medicamente poate preveni simptomele neplăcute. Aceste medicamente trebuie însă luate pe termen scurt, din cauza riscului de dependență și de reacții adverse.
- antidepresive – pe lângă faptul că acționează asupra depresiei, care apare uneori la pacienții cu IBS, unele antidepresive pot ameliora durerile abdominale frecvente.
- antispastice – medicamente care ameliorează crampele intestinale neplăcute, pot ajuta și în caz de flatulență. Aceste medicamente sunt disponibile și fără rețetă medicală.
- antibiotice – distrug bacteriile înmulțite excesiv care contribuie la simptomele bolii
- medicamente împotriva flatulenței – medicamentele care conțin simeticonă pot ameliora flatulența și neplăcerile asociate acesteia
- medicamente împotriva durerii
Întrebări frecvente
Cât durează IBS?
IBS este o afecțiune cronică cu care pacientul se poate confrunta pe termen lung. Deși nu îi scurtează viața, i-o poate face considerabil mai grea. Poate fi ținut sub control, iar cu un tratament și un stil de viață corect stabilite se poate trăi o viață pe deplin normală.
IBS și durerea de spate?
Unul dintre simptomele IBS care poate apărea este durerea de spate. De obicei apare ca urmare a durerilor abdominale, care pot iradia până la nivelul coloanei vertebrale.
IBS și scăderea în greutate?
Pacienții cu IBS pot observa o pierdere în greutate, deși aceasta nu este un simptom direct al bolii. De vină sunt controlul meniului și limitarea unor alimente care declanșează IBS. Slăbitul poate fi astfel rezultatul reducerii inconștiente a unui număr prea mare de calorii. În IBS se recomandă limitarea alcoolului, a cofeinei, a mâncărurilor grase și a așa-numitelor FODMAP, adică glucide cu lanț scurt, care nu sunt bune pentru digestie și declanșează adesea simptomele IBS. Și psihicul joacă un rol. Unii pacienți cu această afecțiune se pot teme de anumite alimente care ar putea sta în spatele bolii, ceea ce alimentează anxietatea, precauția și hipersensibilitatea. Contactați medicul dumneavoastră gastroenterolog sau un alt specialist, care vă va sfătui cum să evitați pierderea nedorită în greutate.
