Cancerul de colon și rect (cancerul colorectal) se numără printre cele mai frecvente afecțiuni oncologice ale zilelor noastre. Deși medicina modernă oferă posibilități de depistare timpurie, mulți pacienți ajung la medic abia într-un stadiu avansat al bolii. Motivul este adesea simplu: prevenția amânată, teama de colonoscopie sau senzația că „dacă nu mă doare nimic, nu am nimic”.
Despre cauzele și simptomele cancerului colorectal am scris în articolul anterior despre cancerul de colon. Cercetătorii atrag însă atenția că problema nu trebuie să înceapă neapărat cu tumora în sine. Primele modificări se pot produce în intestin cu ani înainte — la nivelul microbiomului.
În tractul nostru digestiv trăiesc miliarde de bacterii, care formează așa-numitul microbiom intestinal. Majoritatea dintre ele sunt benefice pentru sănătate — ajută la digestia hranei, susțin sistemul imunitar și protejează mucoasa intestinală. Dacă însă echilibrul lor este perturbat, poate apărea o inflamație cronică, considerată unul dintre factorii de risc pentru apariția cancerului colorectal.
Cum crește lumea modernă riscul de cancer?
Stilul de viață modern are un impact semnificativ asupra microbiomului intestinal. O alimentație săracă în fibre, consumul excesiv de alimente ultraprocesate, lipsa mișcării, obezitatea sau administrarea frecventă de antibiotice pot modifica compoziția bacteriilor din intestin.
Un rol important îl joacă fibrele. Bacteriile intestinale le transformă în substanțe cu efect antiinflamator, în special în așa-numitul butirat, care ajută la menținerea sănătății celulelor din colon. Dacă alimentația conține prea puține fibre, efectul protector se diminuează. Tocmai de aceea se vorbește astăzi tot mai mult despre faptul că prevenția cancerului de colon nu începe abia la colonoscopie, ci în obiceiurile de zi cu zi.
E. coli și colibactina: bacteria care poate deteriora ADN-ul celulelor intestinale
Bacteria Escherichia coli este o componentă naturală a intestinului uman, iar majoritatea tulpinilor sale sunt inofensive. Cercetătorii au descoperit însă în ultimii ani tulpini specifice, capabile să producă o toxină numită colibactină. Această toxină poate deteriora ADN-ul celulelor mucoasei intestinale. Dacă aceste deteriorări se acumulează pe termen lung, crește riscul apariției unor mutații care pot contribui la dezvoltarea cancerului de colon.
Cercetătorii au identificat chiar modificări genetice tipice, asociate cu acțiunea colibactinei, la pacienții cu cancer colorectal. Acest lucru nu înseamnă însă că bacteria în sine provoacă automat cancer. Boala apare printr-o combinație de mai mulți factori — genetică, stil de viață, inflamație și starea generală a microbiomului.
Probioticele și sănătatea microbiomului: ce arată de fapt studiile științifice?
Odată cu interesul tot mai mare față de microbiom, ajung în prim-plan și probioticele. Este vorba despre microorganisme vii, care pot influența favorabil mediul intestinal. Cel mai adesea este vorba despre tulpini din genurile Lactobacillus și Bifidobacterium.
Cercetările sugerează că probioticele pot susține echilibrul bacteriilor intestinale, pot reduce inflamația și pot întări bariera intestinală. Efectul pozitiv depinde însă și de stilul de viață și alimentația generală. Este important să conștientizăm că probioticele, în sine, nu pot fi considerate o protecție împotriva cancerului de colon. Specialiștii sunt însă de acord că, împreună cu o alimentație variată, bogată în fibre, legume și fructe, ele susțin sănătatea microbiomului nostru.
7 metode dovedite de prevenire a cancerului de colon
Deși cercetările moderne aduc noi cunoștințe despre bacterii și microbiom, baza prevenției rămâne aceeași:
- Suficiente fibre în alimentație
- Mișcare regulată
- Menținerea unei greutăți sănătoase
- Limitarea cărnii procesate
- Renunțarea la fumat
- Consum moderat de alcool
- Efectuarea regulată a controalelor preventive
Cancerul de colon apare adesea treptat, din polipi necanceroși, care pot fi depistați și îndepărtați la timp în cadrul unui control preventiv, încă înainte de dezvoltarea tumorii propriu-zise. Știați că transformarea unui polip în cancer poate dura chiar și 7 ani? Tocmai de aceea prevenția are o importanță uriașă.
Viitorul diagnosticării: microbiomul ca indicator al riscului de cancer?
Cercetătorii studiază astăzi tot mai intens dacă va fi posibil, în viitor, să estimeze riscul de cancer și în funcție de compoziția microbiomului intestinal. Este însă deja clar că sănătatea intestinului influențează mult mai mult decât doar digestia.
Testul pentru sângerări oculte este simplu, nedureros și poate fi făcut acasă. În plus, colonoscopia preventivă după vârsta de 50 de ani este decontată de asigurarea de sănătate. Prevenția poate salva o viață — disconfortul scurt al unui control este incomparabil mai simplu decât un tratament chirurgical-oncologic solicitant.
Surse:
- Dekker E, et al. Colorectal cancer. Lancet. 2019;394(10207):1467–1480.
- Wong SH, Yu J. Gut microbiota in colorectal cancer. Nat Rev Gastroenterol Hepatol. 2019;16(11):690–704.
- Garrett WS. The gut microbiota and colon cancer. Science. 2019;364(6446):1133–1135.
- Pleguezuelos-Manzano C, et al. Mutational signature in colorectal cancer caused by genotoxic pks+ E. coli. Nature. 2020;580(7802):269–273.
- Zhang G, Sun D. The synthesis of colibactin and its mechanisms of tumorigenesis. Front Microbiol. 2024;15:1501973.
- O'Keefe SJD. Diet, microorganisms and colon cancer. Nat Rev Gastroenterol Hepatol. 2016;13(12):691–706.
- Fong W, et al. Gut microbiota modulation for prevention of colorectal cancer. Oncogene. 2020;39(26):4925–4943.
- Vivarelli S, et al. Gut microbiota and cancer. Cancers (Basel). 2019;11(1):38.
