Microflora intestinală este o lume mică, un ecosistem complet ascuns în intestinele noastre. Microbiomul intestinal este unic pentru fiecare dintre noi, asemenea unei amprente digitale, și reflectă toate influențele la care ne-am expus corpul de-a lungul vieții, precum antibioticele sau alte medicamente, alimentele nesănătoase, substanțele chimice sau stabilizatorii.
Ce este microbiomul intestinal?
Microbiomul intestinal reprezintă totalitatea genelor tuturor bacteriilor, bacteriofagilor, mucegaiurilor și drojdiilor care trăiesc în sistemul nostru intestinal.
Acestea influențează starea de spirit, felul în care ne simțim, cum dormim, dacă luăm sau pierdem în greutate, cum funcționează digestia și imunitatea noastră, dacă vom dezvolta boală celiacă, boli inflamatorii intestinale, probleme digestive, probleme ale pielii, sindrom metabolic, diabet, dar și depresie sau diverse boli neurodegenerative.
Trebuie menționat și faptul că microflora în sine influențează hormonii, precum și alte molecule de transmitere ale sistemului nervos, putând astfel avea un impact direct asupra stării emoționale a omului.
Întregul tract gastrointestinal conține peste 1014 microbi. Este foarte interesant faptul că numărul lor este de 10 ori mai mare decât numărul tuturor celulelor corpului uman. Astfel, microflora intestinală se comportă ca un organ metabolic de sine stătător și, prin activitatea sa, influențează metabolismul, nutriția și sistemul imunitar al gazdei. Această relație reciprocă echilibrată se numește simbioză.
Este un organ care se schimbă foarte dinamic, iar formarea sa începe chiar din momentul nașterii noastre.
Schimbările sunt vizibile încă din primele zile de viață, în funcție de tipul de alimentație neonatală. În primii 3-5 ani de dezvoltare a copilului, se constituie microflora intestinală individuală, care ulterior nu se mai diferențiază semnificativ de cea pe care o avem la vârsta adultă.
Diferențele esențiale dintre microflorele intestinale individuale sunt determinate de două procese fundamentale: compoziția acestei flore este constituită în funcție de locul de ședere pe termen lung și de obiceiurile alimentare individuale.
La ce folosește?
Microbiomul intestinal formează o comunitate variată de diferite bacterii, mucegaiuri și drojdii, care controlează numeroase funcții din corpul uman. Acestea influențează nu doar sistemul digestiv, ci și starea noastră de spirit, somnul și starea generală de bine. De ele depinde cât de mare este probabilitatea de a dezvolta probleme digestive, probleme ale pielii, boli inflamatorii intestinale, diabet, dar chiar și depresie. Influențează, de asemenea, nivelurile de hormoni din organism și, implicit, starea emoțională a omului.
Fără exagerare, se poate spune că microbiomul intestinal este esențial pentru funcționarea normală a organismului uman. De el depinde, de asemenea, în ce stare se află sistemul nostru imunitar și capacitatea de apărare a organismului.
Compoziția ecosistemului intestinal se schimbă continuu de-a lungul vieții. Este influențată de factori biologici, dar și de factori de mediu extern și fizici. Dacă echilibrul fragil al florei intestinale este perturbat, apar riscuri precum bolile inflamatorii intestinale, tulburările funcționale ale sistemului intestinal, alergiile, intoleranțele etc. Microbiomul participă la producerea vitaminelor, adică a unor substanțe nutritive importante pentru corpul uman, la formarea barierei protectoare împotriva bacteriilor patogene, la funcționarea sănătoasă a intestinelor și a sistemului imunitar intestinal. De aceea, microbiomul intestinal nu ar trebui subestimat și ar trebui să i se acorde atenția cuvenită.
Ce riscuri apar când flora noastră intestinală este perturbată?
Flora intestinală este expusă pe tot parcursul vieții noastre la influența factorilor de mediu extern, fie fizici sau chimici, precum și a factorilor biologici. Sub influența acestora are loc perturbarea compoziției generale a ecosistemului intestinal:
- modificarea spectrului general al speciilor simbiotice ale florei intestinale
- activitatea metabolică a microbilor individuali
- în colonizarea microbiană propriu-zisă a întregului sistem digestiv.
Perturbarea echilibrului fragil duce la disbioză, care poate avea drept consecință dezvoltarea mai multor afecțiuni, precum enterocolitele recurente (inflamații intestinale) provocate de Clostridium difficile, bolile diareice infecțioase, bolile inflamatorii intestinale cronice (IBD), tulburările funcționale ale sistemului intestinal, precum sindromul de colon iritabil (IBS), bolile autoimune, alergiile sau intoleranțele, bolile cardiovasculare, sindromul metabolic, obezitatea sau diabetul de tip 2.
Microbiomul intestinal și funcțiile sale de bază:
- formarea unei bariere microbiene împotriva agenților patogeni sau potențial patogeni
- formarea produselor metabolice ale microflorei și influența lor asupra irigării mucoasei intestinale și a motilității intestinale
- stimularea sistemului imunitar intestinal
- reducerea translocației bacteriene
- producerea de vitamine.
Analiza microbiomului intestinal
Oricine este interesat de sănătatea sa intestinală și generală ar trebui să cunoască starea propriului microbiom intestinal. În cazul unui dezechilibru al florei intestinale, apar modificări ale mucoasei intestinale, ceea ce crește riscul apariției multor boli inflamatorii. Dacă doriți să aflați dacă tocmai microbiomul intestinal se află în spatele oboselii sau al problemelor digestive, puteți efectua o analiză specializată.
Sunt disponibile atât analize genetice secvențiale, cât și analize non-genetice. În timp ce prima variantă este potrivită pentru persoanele cu afecțiuni cronice, analizele non-genetice sunt recomandate mai degrabă ca măsură de prevenție. Analiza microbiomului intestinal poate fi efectuată, în urma unei programări, în cadrul unor unități specializate din mai multe orașe. Se realizează din probe de scaun recoltate acasă, care sunt apoi trimise către un laborator specializat. Cu ajutorul testului veți afla în ce stare se află tractul digestiv și veți identifica vinovatul din spatele problemelor de sănătate.
Cum se poate menține un microbiom intestinal sănătos? Sfaturi pentru refacerea microbiomului
Nu degeaba se spune că sănătatea începe în intestine. Aceasta este susținută de un stil de viață sănătos, cu o gamă variată de alimente și activitate fizică. Pentru sănătatea intestinelor sunt potrivite leguminoasele, cerealele integrale, legumele și fructele. O dietă cu un conținut mai ridicat de fibre va favoriza creșterea bifidobacteriilor sănătoase, care colonizează intestinele.
O alegere bună sunt și alimentele fermentate, printre care se numără, de exemplu, iaurtul. Acesta conține bacterii benefice numite lactobacili, care protejează sistemul nostru digestiv de diverse afecțiuni, așa cum a demonstrat un studiu. Aceste bacterii vii conțin probiotice, care întăresc sănătatea intestinelor. Suplimentele probiotice ar trebui să fie o parte esențială a stilului de viață, dacă doriți să vă echilibrați compoziția microflorei intestinale și sănătatea generală.
Limitarea alimentelor dulci și grase, administrarea de antibiotice doar în cazul unei boli bacteriene mai grave și evitarea stresului sunt, de asemenea, metode eficiente de a menține microbiomul intestinal într-o stare bună.
Se poate spune că aceste probleme sunt astăzi mai actuale decât, de exemplu, acum zece ani?
Cu siguranță, da. Genelor noastre ancestrale (strămoșești) le-am acordat, de-a lungul evoluției, suficient timp pentru a se adapta selectiv condițiilor externe schimbate. Acest lucru însă nu este valabil pentru microflora intestinală. Obiceiurile alimentare, terapia cu antibiotice și schimbarea obiceiurilor de igienă s-au modificat radical în ultimii 100 de ani. În special schimbarea alimentației, adică reducerea aportului de fibre în comparație cu generațiile anterioare, a scăzut la doar 10% din aportul din dieta actuală. Ecosistemul nostru intestinal nu a avut suficient timp să se adapteze acceptabil la noile realități. Acest lucru se întoarce împotriva noastră ca un bumerang. În ultimii 10 ani crește numărul enterocolitelor recurente, ca urmare a terapiei antibiotice excesive, iar apariția bolilor inflamatorii intestinale s-a deplasat de la așa-numita boală a celor de patruzeci de ani aproape până la vârsta copilăriei.
Tocmai Proiectul US Human Microbiome a adus o nouă perspectivă asupra corpului omului sănătos, prin studierea propriilor săi microorganisme asociate. Adică fiecare loc al corpului uman, nu doar intestinul, are propria comunitate de microbi.
Flora intestinală este indispensabilă pentru orice mamifer, inclusiv pentru om, pentru a-și utiliza pe deplin sistemul intestinal, imunitatea și chiar sistemul nervos. Cu alte cuvinte, putem spune că o persoană pe deplin funcțională și sănătoasă necesită un microbiom intestinal variat și pe deplin funcțional. În esență, astăzi nu este posibil să discutăm despre sănătatea umană fără a descrie microflora intestinală.
Modificarea compoziției bacteriene din intestine poate provoca scăderea nivelului de estrogeni și poate contribui la apariția diferitelor boli, precum obezitatea, bolile tumorale și cardiovasculare, sindromul ovarelor polichistice și altele.
Microbiomul intestinal și dezvoltarea creierului la copii
Tot mai multe studii susțin afirmația că bacteriile intestinale joacă un rol important în dezvoltarea corectă a creierului și a comportamentului uman, cum ar fi studiul realizat de Arentsen și colab. Mecanismul exact prin care bacteriile intestinale susțin dezvoltarea creierului și a comportamentului nu este încă cunoscut. Acest studiu evidențiază faptul că partea structurală a celulei bacteriilor noastre intestinale „bune” ajunge în creierul nostru, unde este recunoscută de celulele imunitare, precum și de celulele cerebrale. Celulele cerebrale recunosc proteina bacteriilor prin receptori. Acești receptori se găsesc pe celulele cerebrale în special în timpul dezvoltării acestora, adică în primii ani de viață, iar concentrația lor depinde direct de compoziția corectă a microbiomului nostru.
Șoarecii care au avut un microbiom intestinal modificat, sau chiar nu l-au avut deloc format, au avut concentrații semnificativ mai scăzute ale receptorilor menționați pe celulele cerebrale. Ca urmare, șoarecii cu o cantitate mai mică a acestor receptori au avut un nivel similar al anumitor proteine din creier cu cel întâlnit, de exemplu, la persoanele cu autism. Acest studiu a evidențiat importanța comunicării dintre creier și microbiomul intestinal, care depinde de compoziția corectă a microbiomului intestinal.
Una dintre concluziile importante provine din proiectele metagenomice chinezești, care au consolidat semnificativ importanța nutriției, evidențiind legătura strânsă dintre alimentație și sănătate. Adică faptul că dieta este principala forță în formarea și dezvoltarea microflorei intestinale.
Probioticele au fost testate în numeroase studii clinice. Unele dintre acestea au demonstrat beneficiul lor în prevenirea diareei asociate cu antibioticele, în cazul bolilor alergice în stadiu incipient sau în ameliorarea simptomelor sindromului de colon iritabil la adulți și ale unor boli hepatice. Rezultate clinice foarte bune a adus utilizarea probioticelor lichide revoluționare SYMPROVE, care, datorită consistenței lor, nu activează procesele de digestie din stomac și ajung, în forma lor activă, la locul de destinație. Adică în sistemul intestinal. Sunt necesare în continuare informații suplimentare despre tulpinile de drojdii sau speciile bacteriene și dozele care modulează eficient microflora intestinală pentru a obține rezultate optime în domeniul sănătății.
Înțelegerea și modelarea complexității ecosistemului intestinal reprezintă o provocare importantă în acest domeniu, care poate fi decisivă pentru viitorul asistenței medicale. Conceptele și practicile din domeniul nutriției umane se vor schimba pe măsură ce vom începe să corelăm aportul alimentar cu modificările în funcționarea microflorei intestinale.
Terapii noi specifice, orientate spre utilizarea diferitelor bacterii intestinale, se află, de asemenea, pe agenda proiectelor științifice mondiale. Cel mai mare obstacol în utilizarea lor pare a fi complexitatea microflorei intestinale, astfel încât va mai dura mult timp pentru a trece, prin cunoștințele parțiale cunoscute în prezent, la noi metode de diagnostic și tratamente, ca piatră de temelie a medicinei metagenomice.
Summitul mondial Gut Microbiota s-a desfășurat într-un context important: având în vedere descoperirile recente privind impactul extins al microflorei intestinale asupra sănătății umane, experții subliniază necesitatea unor ghiduri de practică medicală pentru medici, nutriționiști și alți specialiști din domeniul sănătății. Schimbul de cunoștințe și experiențe este cheia pentru a obține o mai bună înțelegere și implementare a intervențiilor menite să protejeze partenerii noștri bacterieni unici.
Care sunt statisticile rezultatelor tratamentului prin transplant fecal și în ce situații se aplică?
Terapia microbiană fecală (FMT) este o metodă de tratament al cărei scop este de a corecta simbioza perturbată prin transferul de materii fecale de la donatori sănătoși către persoanele bolnave. Chiar dacă din perspectiva medicinei moderne clasice ne pare o noutate, istoria sa datează încă din secolul al IV-lea, când era folosită, sub numele de „supă galbenă”, pentru tratarea bolilor diareice în China antică. Epoca modernă a trebuit să aștepte până în anul 1958, când a fost utilizată de Eiseman în tratamentul colitei pseudomembranoase. De atunci au fost publicate peste 100 de studii de caz privind utilizarea terapeutică a FMT pentru diverse boli. Dar abia în anul 2013 a fost publicat primul studiu clinic randomizat și controlat privind FMT în cazul CDI recidivante, iar astfel FMT a intrat în era medicinei bazate pe dovezi.
Conform unui studiu clinic publicat în revista Journal of Gastroenterology and Hepatology, transplantul fecal (pentru care se mai folosesc denumirile transplant de materii fecale, transplant microbian fecal, bacterioterapie fecală sau abrevierea FMT – Fecal Microbiota Transplantation) poate vindeca inflamațiile intestinale provocate de bacteria Clostridium difficile la până la 93% dintre pacienți și poate ajuta, de asemenea, la tratarea altor afecțiuni ale sistemului digestiv, precum sindromul de colon iritabil, colitele (inflamațiile intestinale) sau bolile autoimune. În numeroase cazuri, transplantul de materii fecale a salvat viața unor pacienți care sufereau de o boală inflamatorie amenințătoare de viață.
Cercetările recente arată că eficacitatea transplantului de materii fecale poate ajunge, în cazul unor boli, până la 98%! În plus, este vorba despre un tratament relativ ieftin și practic „natural”, fără efecte secundare de orice fel.
În mod standard, se folosește doar pentru tratamentul bolilor diareice provocate de Clostridium difficile, dar în colaborare cu Taymount Clinic se aplică și o nouă utilizare terapeutică: sprijin în tratamentul bolilor inflamatorii intestinale cronice, al sindromului de oboseală cronică, al tulburărilor funcționale ale intestinului cunoscute sub numele de sindrom de colon iritabil, tratamentul alergiilor și intoleranțelor, al bolilor autoimune, încetinirea deteriorării funcțiilor cognitive, al sindromului metabolic, al obezității, al bolii celiace, al bolilor cardiovasculare, dar și al bolii Parkinson.
Donatorul, selectat și evaluat cu atenție, este supus unei testări medicale amănunțite, înaintea căreia trebuie să respecte un stil de viață care să asigure un microbiom intestinal de calitate optimă. Totuși, nu este vorba deloc despre un transplant de materii fecale în forma sa clasică. Materiile fecale ale donatorului sunt complet lipsite de toate resturile de alimente, celule, hormoni, astfel încât, în final, se introduce doar microbiomul curat al donatorului, și anume neinvaziv, prin clismă. Metodologia este absolut nedureroasă și sigură.
Este o constatare interesantă faptul că o rată mai mare de succes în tratamentul CDI a fost raportată tocmai la donatorii neînrudiți (93%) față de cei înrudiți (84%). Cele mai noi descoperiri privind utilizarea transplanturilor obținute din materiile fecale ale mai multor donatori (,,multidonor FMT,,) oferă noi perspective privind viteza și disponibilitatea imediată a acestei metode de tratament. Tehnica congelării profunde a materialului FMT nu reduce deloc variabilitatea bacteriilor intestinale, permițând astfel noi posibilități de manipulare și depozitare a transplanturilor.
FMT este o nouă metodă de tratament biologic, în care se pun mari speranțe. Cu toate acestea, se adună în continuare, în mod intens, noi proceduri și indicații pentru utilizarea FMT în practică.
