Între numărul de boli infecțioase și imunologice raportate, printre care se numără și afecțiunile alergice, a fost observată o relație inversă din 1950 până în 2000. Aceasta înseamnă că, la fel de repede cum a scăzut numărul persoanelor infectate cu boli infecțioase, în acei ani a crescut numărul persoanelor cu afecțiuni alergice. Până la o treime din populația țărilor dezvoltate suferă de o anumită afecțiune alergică, iar la douăsprezece procente din populația țărilor dezvoltate este vorba tocmai despre rinita alergică.
Rinita alergică, denumită medical rinită, este o boală inflamatorie a mucoasei nazale provocată de alergeni, la care celulele sistemului imunitar reacționează printr-o reacție imunopatologică. Acest tip de reacție începe la primul contact al corpului uman cu alergenul, prin așa-numita sensibilizare, adică o sensibilitate crescută. Celulele imunitare „memorează” alergenul care intră în contact cu corpul uman și încep să producă anticorpi împotriva lui. La al doilea contact cu alergenul are loc eliberarea de substanțe din celulele imunitare, care provoacă manifestările clinice tipice.
Nu toată lumea reacționează exagerat
Apariția alergiei în corpul uman este precedată de îndeplinirea unor premise de bază, printre care se numără în special predispoziția genetică, contactul cu alergenul și influența mediului extern. Predispoziția genetică joacă un rol important, de exemplu, la persoanele cu eczemă atopică. Dacă ambii părinți au în antecedente eczemă atopică, există o probabilitate de până la 80 la sută ca și copilul lor să moștenească această afecțiune.
Rinita alergică: Ce alergeni cunoaștem?
Grupele de alergeni se împart în funcție de calea prin care intră în contact cu corpul nostru. Cunoaștem alergeni inhalatori (polen, acarieni, mucegaiuri, alergeni animali), alimentari (lapte, ouă, nuci și altele), medicamentoși (de exemplu, unele antibiotice) sau injectabili (venin de insecte).
Sursă: Unsplash.com
Ce simptome pledează în favoarea rinitei alergice?
Rinita alergică se manifestă în special prin iritarea mucoasei nazale, strănut, secreții nazale apoase, obstrucție a cavității nazale, mâncărimi și lăcrimare a ochilor.
Cunoaștem rinita alergică sezonieră și cea care se desfășoară pe tot parcursul anului. Tipul sezonier al acestei boli începe să se manifeste din februarie până în noiembrie, cu un maxim al simptomelor clinice în luna mai. În contrast cu rinita sezonieră se află rinita alergică perenă, care, așa cum sugerează și numele, se desfășoară pe tot parcursul anului, iar principalul ei simptom este obstrucția mucoasei nazale.
Rinita alergică și tratamentul
Tratamentul afecțiunii alergice ar trebui să se desfășoare în principal sub supravegherea unui medic specializat în alergologie și imunologie clinică. Opțiunile de tratament includ, pentru fiecare persoană, o combinație „croită” pe măsură de măsuri de regim, farmacoterapie și imunoterapie.
Probabil cea mai importantă măsură de regim este evitarea propriu-zisă a alergenului care provoacă probleme clinice persoanei respective. Unele surse încep să menționeze, ca una dintre opțiunile de terapie simptomatică a alergiei, și administrarea de probiotice.
Sursă: Unsplash.com
Probioticele și rinita alergică
Rezultatele studiilor unor cercetători din Brazilia și Taiwan converg în a arăta că probioticele care conțin bacterii din genul Lactobacillus reduc recidiva sau reapariția simptomelor bolii și severitatea manifestărilor clinice ale rinitei alergice1,2. Conform studiilor menționate, prin consumul de probiotice cu bacterii Lactobacillus are loc o modulare a sistemului imunitar și stabilirea unui echilibru între limfocitele T helper.
Și din cauza numărului insuficient de studii care abordează problematica tratamentului afecțiunilor alergice cu probiotice, prescrierea generalizată a probioticelor pacienților cu rinită alergică nu este o practică obișnuită3. Totuși, câteva studii ale căror rezultate susțin administrarea de probiotice la persoanele cu febră a fânului reprezintă pentru cercetători o provocare de viitor și o speranță pentru extinderea opțiunilor terapeutice ale afecțiunilor alergice.
Este posibil ca probioticele să joace un rol important atât în prevenția, cât și în terapia afecțiunilor alergice. Beneficiile clinice ale administrării probioticelor depind de numeroși factori, precum genul bacteriei, calea de administrare a probioticului, concentrația bacteriilor din preparat, dar și de organismul persoanei care ia respectivul tip de probiotic4.
Symprove este capabil să reziste acțiunii agresive a sucurilor gastrice datorită tehnologiei de producție patentate și utilizării unei soluții apoase de orz încolțit. Soluția care conține orz încolțit servește drept prebiotic4, datorită conținutului ridicat de nutrienți și substanțe minerale necesare pentru creșterea microorganismelor, și în același timp ca sistem tampon care protejează bacteriile de acțiunea HCl gastric. Symprove este un produs care conține aproximativ 10 miliarde de bacterii vii, și anume tulpini concrete de culturi bacteriene vii: Lactobacillus rhamnosus, Lactobacillus plantarum, Lactobacillus acidophilus și Enterococcus lactis.
Surse:
1Lin TY, Chen CJ, Chen LK, Wen SH, Jan RH. Effect of probiotics on allergic rhinitis in Df, Dp or dust-sensitive children: a randomized double blind controlled trial. Indian Pediatr. 2013 Feb;50(2):209-13. doi: 10.1007/s13312-013-0068-2. Epub 2012 Jun 10. PMID: 22728633.
2Nogueira JC, Gonçalves Mda C. Uso de probióticos na rinite alérgica
3Rashmi Ranjan Das, Sushree Samiksha Naik, Meenu Singh, “Probiotics as Additives on Therapy in Allergic Airway Diseases: A Systematic Review of Benefits and Risks”, BioMed Research International, vol. 2013, Article ID 231979, 10 pages, 2013. https://doi.org/10.1155/2013/231979
4https://www.symprove.ro/blogs/blog/comprimate-vs-solutie-lichida-nu-toate-probioticele-sunt-la-fel
