Ideea consumului de bacterii vii nu este o noutate în lumea medicinei. În anul 1907, această idee a fost dezvoltată de Élie Metchnikoff, discipol al lui Louis Pasteur, care atribuia efecte terapeutice unui anumit tip de bacterii numite lactobacili1. Într-unul dintre numeroasele sale studii, acesta a descoperit o metodă care permite reducerea proceselor de putrefacție din colon prin scăderea pH-ului colonului.
A descoperit că tocmai lactobacilul, care produce, printre multe alte substanțe, și acid lactic, este capabil să creeze un mediu cu condițiile necesare. Tocmai activitatea lui Élie Metchnikoff a contribuit în mare măsură la crearea conceptului de consum de probiotice, microorganisme vii care, în doze suficient de mari, au efecte benefice asupra sănătății umane2.
Jocurile Olimpice ale bacteriilor
Nu orice tulpină bacteriană este potrivită pentru fabricarea probioticelor. La fel cum sportivii se califică la Jocurile Olimpice, și bacteriile trebuie să îndeplinească anumite criterii dacă vor să ajungă în procesul de producere a probioticelor. Tulpinile probiotice trebuie să fie:
- Suficient de bine caracterizate;
- Sigure din punct de vedere sanitar și adecvate modului de administrare stabilit;
- Susținute de un studiu clinic care le confirmă efectul asupra sănătății umane;
- Vii și într-o doză eficientă pe toată durata de valabilitate a produsului.
Hibernarea bacteriilor
Bacteriile se numără printre organismele unicelulare vii și, ca orice organism viu, au nevoie, pentru a supraviețui, să crească, să se înmulțească și să transforme energie, adică să metabolizeze. Toate aceste procese se desfășoară optim într-un mediu cu suficientă apă, nutrienți, fără prezența unor substanțe care limitează creșterea bacteriilor, la temperatura corectă și la nivelul de pH adecvat pentru tulpina bacteriană respectivă.
Prin manipularea anumitor condiții se poate obține o stare „hibernată”, în care bacteriile nu cresc, dar supraviețuiesc cu un schimb metabolic minim. Bacteriile dispun de numeroase mecanisme de protecție care le permit să supraviețuiască în condiții dificile de mediu extern, cum ar fi, de exemplu, un iaurt cu culturi vii de bacterii aflat la frigider. În mediul rece, bacteriile își reduc activitatea metabolică, creșterea sau înmulțirea și așteaptă momentul potrivit, adică consumul iaurtului, când redevin active.
Liofilizarea probioticelor
Liofilizarea probioticelor este un proces în două etape, în cadrul căruia bacteriile sunt mai întâi congelate la o temperatură scăzută (-40 până la -70°C), iar apoi, sub presiune scăzută, se evaporă cea mai mare parte a apei din bacterii. Acest proces nu ucide majoritatea bacteriilor, ci le „adoarme” pentru o anumită perioadă.
Sursa: Canva.com
Producerea bacteriilor vii Symprove
Producerea Symprove se bazează pe procesarea boabelor de orz, care nu provin din culturi modificate genetic. Componentele speciale ale orzului (aminoacizi, vitamine și enzime) sunt extrase din orz, iar coaja acestuia este îndepărtată pentru a crea condițiile potrivite pentru înmulțirea bacteriilor.
După pasteurizare, în substratul extras sunt adăugate patru tulpini bacteriene provenite din sursa originală destinată producerii soluției Symprove. Bacteriile de pe acest substrat prebiotic se înmulțesc timp de 24 de ore pentru a atinge numărul optim, iar pH-ul se stabilizează la valoarea 4.
Probiotice liofilizate vs. Symprove
Pentru ca bacteriile să aibă un efect benefic asupra organismului nostru, ele trebuie mai întâi să ajungă în intestinul nostru într-o concentrație suficient de ridicată. O mare parte dintre bacterii pier la contactul cu acidul gastric, care are un pH foarte scăzut. Într-un studiu (Fredua-Agyeman, Gaisford 2015) au fost comparate între ele 7 produse – patru preparate clasice de bacterii liofilizate în capsule, două preparate bacteriene vii pe bază de lapte și unul preparat bacterian viu pe bază de apă (Symprove). Unul dintre principalele obiective ale acestui studiu a fost stabilirea și compararea concentrației de bacterii viabile în momentul ingerării cu datele indicate pe ambalajul probioticelor comparate.
Rezultatele acestui studiu au confirmat că Symprove conține, în momentul consumului, concentrația de bacterii indicată pe ambalaj, spre deosebire de probioticele liofilizate, care nu conțineau concentrația de bacterii viabile indicată pe ambalajul lor.
Ce este CFU?
Cantitatea de bacterii dintr-o doză de probiotice este exprimată în unități formatoare de colonii, așa-numitele CFU (din engleză colony forming units). Producătorul probioticelor garantează că, pe toată durata de valabilitate, CFU-ul bacteriilor probiotice va rămâne la o concentrație care aduce beneficii pentru sănătatea umană.
Symprove este capabil să reziste acțiunii agresive a sucurilor gastrice datorită tehnologiei brevetate de producție și utilizării unei soluții apoase de orz germinat. Soluția care conține orz germinat servește drept prebiotic4, datorită conținutului ridicat de nutrienți și substanțe minerale necesare creșterii microorganismelor, și, în același timp, ca sistem tampon care protejează bacteriile de acțiunea acidului gastric. Symprove este un produs care conține aproximativ 10 miliarde de bacterii vii, mai exact patru tulpini de culturi bacteriene vii: Lactobacillus rhamnosus, Lactobacillus plantarum, Lactobacillus acidophilus și Enterococcus lactis.
Sursa: Canva.com
Bacteriile benefice pentru sănătate, care ajută la menținerea echilibrului organismului nostru, le primim zilnic, în concentrații variate. O mare parte dintre aceste bacterii nu supraviețuiesc condițiilor dificile ale digestiei noastre. Probioticele reprezintă o formă mai sigură de transport al bacteriilor vii către intestinele noastre. Conform studiului (Fredua-Agyeman, Gaisford 2015), Symprove este cel mai sigur mijloc de „transport” pentru bacteriile vii dintre probioticele testate, datorită procesului unic de fabricație. Symprove conține 10*109 bacterii viabile la 50 ml, îndeplinind astfel condiția concentrației minime de bacterii necesare pentru un efect benefic în organism.
Bibliografie:
1 TREVOR H. HOWELL, METCHNIKOFF AND PROLONGATION OF LIFE, Age and Ageing, Volume 17, Issue 6, 1988, Pages 420–421, https://doi.org/10.1093/ageing/17.6.420
2 Hill, C., Guarner, F., Reid, G. et al. The International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics consensus statement on the scope and appropriate use of the term probiotic. Nat Rev Gastroenterol Hepatol 11, 506–514 (2014). https://doi.org/10.1038/nrgastro.2014.66
3 FREDUA-AGYEMAN, M. – GAISFORD, S. Comparative survival of commercial probiotic formulations: tests in biorelevant gastric fluids and real-time measurements using microcalorimetry. In Beneficial Microbes
4 LAURELL, A. – SJÖBERG, K. Prebiotics and synbiotics in ulcerative colitis.In Scandinavian Journal of Gastroenterology
5Blog, C., & consumed?, H. (2021). How do probiotics stay alive until they are consumed? – International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics (ISAPP). Retrieved 16 January 2021, from https://isappscience.org/how-do-probiotics-stay-alive-until-they-are-consumed/
