Poate că există un singur păcat capital: nerăbdarea. Din cauza nerăbdării am fost alungați din rai, din cauza nerăbdării nu ne putem întoarce. Așa sună o parafrază după autorul W.H. Auden, care s-ar putea aplica unei game largi de idei, de exemplu și unor tipuri de slăbit.
Există numeroase așa-numite „fat diets”, termen care desemnează un regim alimentar orientat spre pierderea a cât mai multă greutate corporală în cel mai scurt timp posibil. Una dintre principalele probleme ale acestor tipuri de diete este binecunoscutul efect yo-yo. Vecinii noștri cehi au o zicală „lehce nabyl, lehce pozbyl” (ușor câștigat, ușor pierdut), care, în forma inversă „lehce pozbyl, lehce nabyl” (ușor pierdut, ușor recâștigat), definește esența efectului yo-yo. Majoritatea oamenilor care își reduc greutatea într-un timp scurt recâștigă, de fapt, kilogramele pierdute chiar în același an calendaristic1.
Numeroase studii2,3 au confirmat legătura dintre compoziția microbiotei bacteriene intestinale, eficiența metabolismului nostru și, în cele din urmă, eficacitatea măsurilor dietetice. Un microbiom intestinal sănătos ar putea reprezenta, în viitor, un „leac” în lupta împotriva obezității.
Ce rol joacă microbiomul în slăbit?
Ați ținut vreodată o dietă împreună cu o prietenă/un prieten și, în timp ce ei slăbeau cu ușurință, acul balanței nici măcar nu s-a mișcat pentru dumneavoastră? Nu cântarul este stricat. Pur și simplu aveți o eficiență diferită a metabolismului.
Alimentele pe care le consumăm trebuie, în cea mai mare parte, să treacă printr-o prelucrare mecanică și chimică înainte de a ajunge în intestinul subțire, unde au loc cea mai mare parte a proceselor de digestie și absorbție. Nu toate componentele alimentelor pot fi însă descompuse de organismul nostru, cum ar fi fibrele sau anumite tipuri de carbohidrați. Acestea sunt descompuse de bacteriile intestinale la nivelul colonului, iar moleculele rezultate din descompunerea acestor substanțe le putem absorbi, în măsură variabilă.
Sursa: Canva.com
Compoziția microbiomului intestinal este variabilă și depinde, în mare măsură, de stilul nostru de viață4. În medie, aceasta diferă cu până la 50 de procente între indivizi. Tocmai diversitatea bacteriilor din intestinul nostru poate determina răspunsuri diferite ale organismului la un anumit tip de dietă. De exemplu, persoanele cu obezitate au în intestine bacterii capabile să descompună o parte mai mare din hrana nedigerabilă în molecule mai simple, pe care intestinul nostru este apoi capabil să le absoarbă. În acest fel, bacteriile sunt capabile să asigure un aport caloric standard pentru o persoană cu un consum caloric ridicat. De aceea, schimbarea obiceiurilor alimentare nu aduce rezultate vizibile cu aceeași viteză la toți oamenii din populație.
Dietele cu conținut scăzut de carbohidrați și fibre
O trăsătură comună a acestor tipuri de diete este limitarea consumului unuia dintre tipurile de macronutrienți. Respectarea unor măsuri dietetice cu conținut scăzut de carbohidrați – ca, de exemplu, în cazul dietei paleolitice sau al dietei ketogenice – ridică întrebarea privind sustenabilitatea lor pe termen lung. Carbohidrații și fibrele sunt eliminați din meniu în cazul acestor tipuri de diete. Aceste substanțe nutritive reprezintă însă una dintre principalele surse de hrană pentru bacteriile intestinale. Miliarde de bacterii intestinale ajung astfel să „flămânzească” și își modifică reprezentarea în intestine.
Compoziția microbiomului intestinal contribuie, printre altele, la menținerea greutății corporale optime. Aportul insuficient de fibre și de anumite tipuri de carbohidrați din alimentația noastră modifică compoziția microbiomului intestinal și, astfel, privăm organismul de numeroase substanțe nutritive importante, pe care le putem absorbi doar cu ajutorul bacteriilor intestinale. Reducem astfel, pe termen lung, beneficiile pentru sănătate și eficiența procesului de slăbit, asociate cu un microbiom intestinal sănătos. Ajungem astfel într-un cerc vicios.
Sursa: Canva.com
Dezechilibrul microbian intestinal cauzat de măsuri dietetice, de exemplu de reducerea aportului de fibre și a anumitor tipuri de carbohidrați, este considerat un factor de risc pentru apariția multor afecțiuni. De exemplu, o dietă cu conținut ridicat de proteine este asociată cu producerea de substanțe cancerigene de către microbiota intestinală, care reprezintă un factor de risc pentru apariția cancerului colorectal5. Dimpotrivă, un mod de alimentație bazat pe hrană vegetală este asociat cu numeroase beneficii, precum diversitatea bacteriană intestinală, menținerea unui procent mai scăzut de grăsime corporală sau susținerea metabolismului6.
Sursa: Canva.com
Pe lângă o alimentație sănătoasă și un stil de viață activ, putem sprijini compoziția microbiotei bacteriene intestinale și prin administrarea de Symprove. Symprove conține miliarde de bacterii benefice l. rhamnosus, e. lactis, l. acidophilus, l. plantarum, într-o singură doză pe bază de apă, astfel încât acestea trec prin tractul digestiv și ajung direct în intestine, acolo unde sunt necesare.
Obiceiurile alimentare diferă în cadrul populației noastre, la fel cum diferă și compoziția microbiomului nostru intestinal. Pentru fiecare dintre noi este însă importantă diversitatea bacteriană intestinală, care aduce numeroase beneficii, printre care se numără și reducerea greutății corporale. Dietele cu conținut scăzut de carbohidrați și fibre reduc diversitatea microbiomului intestinal și pot contribui astfel la apariția diverselor afecțiuni, precum și a obezității.
Pentru a reveni la parafraza după W.H. Auden – Nerăbdarea care duce la o reducere drastică a greutății poate avea consecințe de amploare. Nu însă cele pe care și le-ar dori cineva.
Bibliografie:
1https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3901982/
2https://www.mayoclinicproceedings.org/article/S0025-6196(18)30148-4/abstract
3https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5378938/
4https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20368178/
5https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4315779/
6https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6478664/
