Peste 110 milioane de oameni s-au infectat la nivel mondial cu boala COVID-19. Evoluția acesteia este foarte variabilă. De la o evoluție asimptomatică, printr-o viroză simplă, până la spitalizare și necesitatea tratamentului prin ventilație pulmonară artificială.
Nu striga hop până nu ai sărit.
La până la o treime dintre persoanele infectate, după trecerea prin boala cauzată de virusul SARS-COV-2, simptomele bolii pot persista încă alte 6 săptămâni2. Cele mai frecvent raportate simptome sunt durerea de cap, pierderea temporară a mirosului și a gustului, oboseala și senzația de lipsă de aer.
De ce nu are fiecare persoană aceeași evoluție a bolii COVID-19?
Printre factorii care influențează evoluția și prognosticul bolii COVID-19 se numără: starea sistemului imunitar al individului3, genotipul individului4, sexul5, zestrea genetică a virusului6, alte boli ale individului7, condițiile mediului extern8 și, așa cum arată un nou studiu din Hong Kong, și compoziția microbiomului intestinal9. Fiecare persoană este unică, iar factorii menționați mai sus sunt exprimați în măsură diferită la fiecare dintre noi, ceea ce determină o evoluție variabilă a bolii COVID-19.
Cum influențează compoziția microbiomului intestinal evoluția bolii COVID-19?
Compoziția microbiomului intestinal are, printre altele, un impact și asupra sistemului nostru imunitar10. Bacteriile din intestinele noastre comunică cu celulele sistemului imunitar prin căi de semnalizare, în care sunt implicați și receptori. Printre tipurile de receptori implicați în această comunicare se numără așa-numitul AHR (din engleză „Aryl Hydrocarbon Receptor”), care participă la menținerea echilibrului dintre sistemul imunitar și bacteriile intestinale11. Receptorii AHR sunt implicați și în răspunsul imunitar al organismului nostru la COVID-19.
Un studiu realizat de Yun Kit Yeoh (Departamentul de Microbiologie al Universității Chineze din Hong Kong) a obținut și a analizat ulterior probe de sânge și de scaun de la 100 de persoane cu test pozitiv pentru SARS-COV-2. Rezultatele obținute din aceste probe au fost apoi comparate cu probe de sânge și de scaun de la 78 de persoane dinainte de izbucnirea pandemiei. Una dintre concluziile acestui studiu a fost că pacienții cu test pozitiv pentru SARS-COV-2 aveau în scaun o reprezentare mai mare a bacteriilor Ruminococcus gnavus, Ruminococcus torques și Bacteroides dorei. R. Gnavus. Această din urmă bacterie se găsește într-o măsură mai mare și în scaunul pacienților cu IBD (din expresia engleză „Inflammatory Bowel Disease”). Pe de altă parte, pacienții cu test pozitiv pentru SARS-COV-2 aveau un număr redus de bacterii Bifidobacterium adolescentis, Faecalibacterium prausnitzii și Eubacterium rectale, care participă la modularea sistemului nostru imunitar.
Sursă: Unsplash.com
Concluzia acestui studiu a fost că pacienții cu test pozitiv pentru SARS-COV-2 aveau niveluri crescute ale anumitor proteine, așa-numitele citokine. Citokinele sunt produse de celulele imunitare și sunt responsabile de apariția reacției inflamatorii în organism. În condiții optime, concentrația de citokine din sângele nostru este scăzută, iar la perturbarea echilibrului organismului uman, nivelul citokinelor poate crește și poate genera o reacție inflamatorie în organism.
Compoziția bacteriilor intestinale este implicată în răspunsul imunitar al individului și prin reglarea nivelului de citokine produse de celulele imunitare din organismul nostru9 și, potrivit studiului lui Yun Kit Yeoh, evoluția bolii COVID-19 poate fi influențată și de compoziția microbiomului intestinal.
Sistemul imunitar și microbiomul intestinal comunică între ele și contribuie la menținerea echilibrului în organismul nostru. În contextul pandemiei virale actuale, compoziția microbiomului intestinal poate reduce semnificativ bolile inflamatorii din organismul nostru și poate susține funcția sistemului imunitar în lupta împotriva bolilor virale. De aceea este recomandabil să îl susțineți zilnic cu suplimentul nutritiv Symprove, care are un efect benefic asupra sistemului digestiv și îi adaugă bacterii benefice.
O parte nu mai puțin importantă a prevenției bolii COVID-19 este un stil de viață sănătos, purtarea măștii în contact cu persoane din afara gospodăriei dumneavoastră, dezinfectarea mâinilor și luarea în considerare a posibilității de vaccinare în viitorul apropiat.
Compoziția microbiomului intestinal reprezintă un rol important în menținerea stabilității mediului intern al organismului nostru. Diversitatea microbiotei intestinale, cu anumite bacterii benefice pentru sănătate, susține și reglează funcția sistemului imunitar, iar potrivit studiului lui Yun Kit Yeoh, o anumită compoziție a microbiomului intestinal ar putea atenua evoluția bolii COVID-19 prin modularea sistemului nostru imunitar.
Surse:
1 COVID-19 map. (n.d.). Retrieved February 21, 2021, from https://coronavirus.jhu.edu/map.html
2 Medicalnewstoday.com. 2021. One-third of patients may experience ‘long COVID’.
3 D. Blanco-Melo et al., “Imbalanced Host Response to SARS-CoV-2 Drives Development of Covid-19,” Cell, vol. 181, no. 5, pp. 1036-1045.e9, 28 2020, doi: 10.1016/j.cell.2020.04.026.
4 P. Brodin et al., “Variation in the human immune system is largely driven by non-heritable influences,” Cell, vol. 160, no. 1–2, pp. 37–47, Jan. 2015, doi: 10.1016/j.cell.2014.12.020.
5 COVID-19 sex-disaggregated data tracker – Global Health 50/50.” https://globalhealth5050.org/covid19/sex-disaggregated-data-tracker/ (accessed Jul. 16, 2020).
6 Mutated coronavirus shows significant boost in infectivity.” https://www.scripps.edu/news-and-events/press-room/2020/20200612-choe-farzan-coronavirus-spike-mutation.html (accessed Jul. 07, 2020).
7Öztürk, Y. Taşova, and A. Ayaz, “Covid-19: pathogenesis, genetic polymorphism, clinical features and laboratory findings,” Turk J Med Sci, vol. 50, no. SI-1, pp. 638–657, 21 2020, doi: 10.3906/sag-2005-287.
8P. J. Landrigan et al., “The Lancet Commission on pollution and health,” The Lancet, vol. 391, no. 10119, pp. 462–512, Feb. 2018, doi: 10.1016/S0140-6736(17)32345-0.
9Yeoh YK, Zuo T, Lui GC, Zhang F, Liu Q, Li AY, Chung AC, Cheung CP, Tso EY, Fung KS, Chan V, Ling L, Joynt G, Hui DS, Chow KM, Ng SSS, Li TC, Ng RW, Yip TC, Wong GL, Chan FK, Wong CK, Chan PK, Ng SC. Gut microbiota composition reflects disease severity and dysfunctional immune responses in patients with COVID-19. Gut. 2021 Jan 11:gutjnl-2020-323020. doi: 10.1136/gutjnl-2020-323020. Epub ahead of print. PMID: 33431578; PMCID: PMC7804842.
10 Ji J, Qu H. Cross-regulatory Circuit Between AHR and Microbiota. Curr Drug Metab. 2019;20(1):4-8. doi: 10.2174/1389200219666180129151150. PMID: 29380692.
