Vă dați seama că trăiți și astăzi, într-un contact mai strâns decât v-ați putea imagina, cu unii dintre primii locuitori ai planetei noastre? Bacteriile își construiesc astăzi „orașe” chiar și în corpurile noastre, ne place sau nu. Și putem fi doar bucuroși, pentru că, fără ele, am avea o problemă. Compoziția bacteriană din intestinele noastre, adică microbiomul, reprezintă adesea puntea dintre sănătate și diverse afecțiuni.
Bacteriile au fost primele organisme vii de pe planeta noastră
Au apărut aici cu miliarde de ani în urmă și, pe măsură ce Pământul se forma, s-au format și s-au adaptat și bacteriile. Diverse specii de bacterii și-au găsit refugiul în fiecare colț al lumii – unele au preferat mările și oceanele, altele solul sau chiar aerul. Timp foarte îndelungat, au fost singurele organisme vii de pe planeta noastră, dar tocmai bacteriile au fost cele care, în această lungă perioadă, au declanșat evoluția și au contribuit la apariția vieții multicelulare – viața plantelor și a animalelor, deci și a noastră, a oamenilor. Bacteriile evoluează alături de noi de mii de ani, iar din această colaborare reciprocă beneficiem și astăzi.
În prezent, estimăm numărul speciilor de bacterii la un milion de milioane, așa că este de înțeles că nu toate ne vor doar binele. După inventarea microscopului, oamenii de știință au descoperit că aceste mici viețuitoare sunt responsabile de anumite boli infecțioase, de exemplu meningita pneumococică, care poate avea un sfârșit letal. Pe baza acestor informații, oamenii au declarat război bacteriilor și, prin antibiotice și dezinfecție, au încercat să le extermine complet. În anii următori, însă, datorită noilor cercetări, au apărut informații conform cărora corpul nostru este locuit, într-un număr mare și într-o varietate impresionantă de specii, și de bacterii „bune”. Cunoștințele despre cât de importante sunt aceste bacterii pentru noi și despre ce consecințe de amploare poate avea o schimbare în existența lor pentru sănătatea noastră au schimbat, din nou, perspectiva științei asupra bacteriilor din jurul nostru – și, mai ales, din interiorul nostru.
Unde putem găsi bacterii în corpul nostru?
Bacteriile sunt, este adevărat, invizibile cu ochiul liber, dar dacă am lua un microscop și am privi mai atent corpul uman, le-am găsi în fiecare pliu al pielii, sub fiecare fir de păr, la subraț, pe mucoasa nazală și, într-o măsură foarte semnificativă, și în vagin. Iar dacă am privi în interiorul organismului uman, deja în cavitatea bucală am găsi colonii uriașe, câteva se găsesc și în esofag, o specie este chiar capabilă să supraviețuiască în mediul acid al stomacului, iar grupuri numeroase se află și în intestinul subțire. Din intestinul subțire ajungem în cel gros – iar tocmai intestinul gros este capitala bacteriilor din corpul uman. Aici se găsește cea mai numeroasă și mai diversă grupă de bacterii, care acoperă întregul intestin gros, de la început până la rect.
Corpul nostru formează, așadar, un ecosistem uriaș, a cărui cea mai mare parte este ocupată de bacterii, dar suntem gazdă și pentru alte organisme – de exemplu drojdii sau viruși. Comunitatea acestor microorganisme o numim microbiotă (denumirea mai veche fiind microfloră). Un alt termen important este microbiomul – ansamblul tuturor genelor microorganismelor din corpul nostru. Oamenii de știință sunt capabili, prin studierea microbiomului, să distingă diferitele specii de microorganisme și funcțiile lor, pe baza diferențelor lor genetice. Acest studiu dezvăluie constant noi cunoștințe despre rolul și importanța microorganismelor în corpul nostru.
Microbiomul din corpul nostru îndeplinește multe funcții diferite
Datorită importanței lor, sunt uneori denumite și „un alt organ” al nostru. Pot cântări până la 2 kilograme. Probabil cel mai important rol îl joacă în intestinul gros – contribuie aici la digestia componentelor alimentare pe care corpul uman nu este capabil să le proceseze și ne ajută astfel să extragem mai mulți nutrienți din hrană. Pe lângă digestia alimentelor, sunt capabile și să producă în mod independent substanțe benefice pentru organism, precum vitaminele (vitamina K, importantă pentru coagularea sângelui, și mai multe vitamine din grupul B). O funcție foarte importantă este și rolul lor protector – deoarece li se potrivește atât de bine în corpul nostru, nu vor să îl împartă cu alte bacterii. Doar prin faptul că populează dens corpul nostru, iau locul bacteriilor patogene. De asemenea, produc anumite substanțe capabile să oprească creșterea sau chiar să ucidă acești oaspeți nepoftiți.
Cele mai recente studii sugerează însă și alte funcții, mai importante, ale microbiomului nostru – acesta contribuie probabil la dezvoltarea și funcționarea corectă a sistemului nostru imunitar. Această afirmație este susținută și de faptul că putem observa modificări în compoziția bacteriană – așa-numita disbioză, la pacienții care suferă de anumite afecțiuni ale sistemului imunitar, cum ar fi boala Crohn și colita ulceroasă. În ultimii ani apar tot mai multe cercetări științifice care sugerează o legătură între disbioză și apariția și a altor afecțiuni și simptome:
- Susceptibilitate crescută la boli infecțioase
- Diaree
- Sindromul de colon iritabil
- Diverse tipuri de alergii și intoleranțe alimentare
- Obezitate
- Diabet de tip 2
- Anumite afecțiuni hepatice
- Și altele
Cel mai recent, oamenii de știință au descoperit și o anumită legătură între bacteriile intestinale și sistemul nervos. Perturbarea lor ar putea fi astfel asociată cu schimbări ale dispoziției, cu apariția depresiei, a anxietății și, poate, a unor afecțiuni neurodegenerative, precum boala Parkinson. Această cercetare este însă abia la început, iar cum stau lucrurile cu adevărat vom afla probabil abia peste câțiva ani.
Autor: Mgr. Boris Dudik
absolvent al Facultății de Farmacie a Universității Comenius, în prezent doctorand
