Tratamentul IBS
Sindromul de colon iritabil (IBS), la fel ca bolile inflamatorii intestinale (IBD), este o afecțiune pe care nu o putem vindeca complet. Tratăm simptomele bolii și încercăm să inducem și să menținem stări de remisiune prin ajustarea stilului de viață și o dietă corectă, prin evitarea factorilor declanșatori ai bolii (în special a stresului) și prin medicamente – farmacoterapie. Se pare însă că, pe termen lung, și unele preparate probiotice ar putea fi promițătoare.
Dieta
În cazul IBS nu contează doar ce mâncăm sau ce evităm, ci și cum mâncăm. Conform recomandărilor, pacienții cu IBS ar trebui să respecte câteva reguli de bază:
- să mănânce regulat – să respecte intervale de timp între mese și să nu sară peste mese,
- să mănânce încet,
- să bea multe lichide pe tot parcursul zilei, în special apă plată sau ceaiuri din plante,
- să limiteze băuturile cu conținut de cofeină, alcoolul și băuturile carbogazoase,
- să reducă aportul de alimente cu conținut ridicat de fibre (mai ales pacienții cu diaree),
- să reducă aportul de amidonuri nedigerabile,
- să reducă aportul zilnic de fructe proaspete,
- pacienții care suferă în special de diaree ar trebui să evite alimentele care conțin sorbitol, un îndulcitor adăugat de exemplu în gumele de mestecat sau în unele băuturi. Sorbitolul poate, în doze mari, agrava diareea,
- pacienții care suferă de balonare și flatulență ar trebui să includă în alimentație produse cu conținut de ovăz (de exemplu terci de ovăz la micul dejun) și semințe de in,
- să evite consumul de semipreparate care conțin diverse aditivi.
Sursă: Canva.com
Farmacoterapia
În terapia IBS se aplică un tratament orientat spre suprimarea simptomelor, care pot varia de la un pacient la altul (unul suferă mai degrabă de diaree, altul mai degrabă de constipație). Scopul este, așadar, obținerea unei consistențe normale a scaunului, eliminarea durerilor abdominale neplăcute asociate mișcărilor intestinale perturbate și îmbunătățirea calității generale a vieții pacientului. Deși aceste medicamente sunt disponibile în farmacie în majoritatea cazurilor fără prescripție medicală, vă recomandăm să vă consultați mai întâi cu un medic, care va confirma diagnosticul și va stabili tratamentul. De asemenea, vă puteți consulta cu farmacistul cu privire la dozajul corect și eventualele efecte adverse ale acestor medicamente.
Tratamentul constipației
Fibrele sunt adesea recomandate pacienților care suferă de constipație. Acestea funcționează prin umflarea și expansiunea lor în intestine, influențând pozitiv mișcările intestinale necesare pentru evacuare. Fibrele pot fi obținute prin consumul de alimente bogate în fibre (de exemplu cereale integrale, legume) sau prin suplimente cu fibre, precum psyllium. Consumul excesiv de fibre poate însă cauza probleme precum balonare, flatulență și dureri abdominale, motiv pentru care nu este potrivit pentru fiecare pacient cu IBS.
Laxativele
Laxativele sunt medicamente împotriva constipației care, la fel ca fibrele, susțin formarea scaunului și deplasarea acestuia în intestine. Cel mai frecvent se utilizează așa-numitele laxative osmotice, care cresc eliminarea apei în intestine, înmuind astfel scaunul și permițând o tranzitare mai rapidă a acestuia. Din cauza riscului de deshidratare, ar trebui să beți multă apă în timpul administrării lor. Un exemplu tipic de laxativ osmotic este lactuloza sau macrogolul. Un alt tip de laxative sunt laxativele stimulante, care stimulează direct musculatura intestinală să se contracte. Aceste medicamente se administrează însă doar în stări acute, iar utilizarea lor pe termen lung este însoțită de numeroase efecte adverse precum greață, vărsături, crampe abdominale, sânge în scaun și chiar apare o anumită formă de dependență. Printre laxativele stimulante disponibile în mod obișnuit se numără bisacodilul sau ceaiul din frunzele plantei Cassia senna.
Sursă: Canva.com
Tratamentul diareei
Așa-numitele antidiareice, adică medicamentele împotriva diareei, pot fi eficiente la pacienții cu IBS la care predomină în special diareea. În cazul IBS se utilizează cel mai frecvent loperamida, care previne contracția musculaturii intestinale și întârzie astfel evacuarea. Printre efectele adverse frecvente ale acestui medicament se numără însă flatulența și constipația, care sunt extrem de nedorite tocmai la pacienții cu IBS.
Alte medicamente utilizate – tratamentul IBS
- medicamente anxiolitice – așa cum s-a menționat în articolul anterior, stresul și anxietatea pot fi strâns legate de IBS, motiv pentru care administrarea acestor medicamente poate preveni simptomele neplăcute. Aceste medicamente trebuie însă administrate pe termen scurt din cauza riscului de dependență și a efectelor adverse.
- antidepresive – pe lângă faptul că acționează asupra depresiei, care apare uneori la pacienții cu IBS, unele antidepresive pot ameliora durerile abdominale frecvente.
- spasmolitice – medicamente care calmează crampele intestinale neplăcute, pot ajuta și în cazul flatulenței. Aceste medicamente sunt disponibile și fără prescripție medicală.
- antibiotice – distrug bacteriile în exces care contribuie la simptomele bolii
- medicamente împotriva flatulenței – medicamentele cu conținut de simeticonă pot ameliora flatulența și problemele asociate acesteia
- medicamente împotriva durerii
Probioticele
În articolul anterior am menționat cum bacteriile intestinale pot influența evoluția bolii. Compoziția microbiotei intestinale poate fi perturbată, iar procesele digestive la care participă aceste organisme pot fi, de asemenea, perturbate. Din acest motiv, probioticele au devenit obiectul cercetărilor ca posibile tratamente pentru IBS. Există un număr mare de studii științifice care confirmă efectul lor favorabil asupra manifestărilor bolii. La aceasta pot contribui următoarele capacități ale lor:
- încetinirea creșterii bacteriilor dăunătoare și a altor microorganisme,
- întărirea sistemului imunitar și a funcției de barieră a intestinelor,
- ameliorarea inflamației,
- încetinirea mișcărilor intestinale excesive,
- reducerea producției de gaze.
Aceste proprietăți ar putea astfel ajuta la ameliorarea manifestărilor IBS, precum constipația, diareea, balonarea, flatulența și durerile abdominale. În acest domeniu este însă necesar să se realizeze încă multe alte cercetări.
Este important să conștientizăm că fiecare probiotic este diferit și, prin urmare, efectele lor diferă. La fel diferă și caracterul bolii la pacienți, motiv pentru care un probiotic poate ajuta pe cineva, iar pe altcineva aproape deloc. Din acest motiv, este necesar să încercați mai multe preparate probiotice și să îl găsiți pe cel care vă ajută cel mai bine. De asemenea, este important ca administrarea lor regulată să dureze cel puțin 4 săptămâni.
