Definiția IBS
Sindromul de colon iritabil, din engleză irritable bowel syndrome (IBS), este o boală cronică frecventă a colonului, care se manifestă prin durere abdominală asociată cu diaree sau constipație, ori cu ambele. Deși această boală nu pune viața în pericol, prin simptomele sale poate afecta semnificativ calitatea vieții, mai ales dacă este neglijată. Printr-o alimentație corectă și un tratament adecvat, această boală poate fi însă ținută sub control.
Simptomele IBS
Simptomele nu sunt identice la fiecare pacient, cele mai frecvente sunt însă:
- durere și crampe abdominale, care se agravează după masă
- diaree
- constipație
- diaree alternând cu constipație
- flatulență și balonare
- mucus în scaun
Pe lângă simptomele sistemului digestiv, sunt frecvente și durerile de cap, de spate, musculare, oboseala cronică și insomnia, precum și tulburările psihice, precum depresia sau anxietatea.
Cauza
Cauza bolii nu este încă cunoscută cu exactitate, însă mai multe studii științifice demonstrează că rolul principal în apariția IBS îl joacă o disfuncție a axei intestin-creier. Este vorba despre o legătură reciprocă între sistemul nervos central, intestine și microbiota intestinală, care se influențează reciproc. Legătura dintre IBS și această axă este demonstrată și de faptul că boala este adesea însoțită de tulburări psihice și este frecvent declanșată de stres. La apariția IBS pot contribui, așadar, următorii factori:
Infecția
Conform unor studii, până la 36% dintre cazurile de IBS pot fi cauzate de o infecție intestinală. Astfel de infecții pot provoca o inflamație ușoară persistentă și un răspuns imunitar modificat, care se poate manifesta printr-o permeabilitate intestinală și o motilitate (mobilitate) modificate, provocând diaree sau constipație. A fost demonstrată, de asemenea, legătura dintre IBS și suprapopularea bacteriană a intestinului subțire (SIBO), care este frecventă la pacienții cu IBS.
Sistemul nervos
Anomaliile în conexiunea nervoasă dintre creier și intestin pot provoca, la unele persoane, o sensibilitate crescută la mișcările obișnuite ale intestinului, care se manifestă printr-o durere de intensitate variabilă.
Disbioza intestinală
Bacteriile intestinale influențează funcționarea corectă a intestinelor, contribuie la reglarea răspunsului imunitar, la digestia unor componente alimentare și influențează, într-o anumită măsură, și motilitatea intestinală. O modificare semnificativă a colonizării bacteriene a intestinului, așa-numita disbioză intestinală, a fost demonstrată și la pacienții cu IBS. Influența disbiozei asupra IBS a fost cercetată într-un studiu în care a fost transplantată microbiota fecală de la pacienți cu IBS la șobolani fără microorganisme. La acești șobolani s-a dezvoltat o hipersensibilitate la mișcările intestinale, tipică pentru IBS.
Factori declanșatori
IBS se numără printre bolile caracterizate prin perioade de remisie, în care boala se manifestă mai puțin sau deloc, și perioade de recidivă, în care simptomele sunt cele mai intense. Puteți obține remisia printr-o alimentație corectă și evitarea așa-numiților factori declanșatori, care pot duce la recidive. Printre principalii factori declanșatori se numără:
Stresul – poate influența semnificativ axa intestin-creier; deoarece nu poate fi niciodată evitat complet, este probabil cel mai frecvent factor declanșator al acestei boli.
Medicamentele – unele antidepresive, antibiotice sau medicamente care conțin sorbitol (de exemplu, unele siropuri de tuse) pot agrava diareea sau constipația în cazul IBS.
Hormonii – femeile suferă de IBS mai frecvent decât bărbații, cauza fiind probabil modificările hormonale care au loc pe parcursul ciclului menstrual. La majoritatea femeilor, manifestările bolii se agravează în perioada din jurul menstruației.
Alimentele – întrucât IBS este în principal o boală a sistemului digestiv, alimentația noastră este cu siguranță cel mai important factor pentru a ține IBS sub control. Despre dieta corectă vom vorbi într-un articol viitor.
Sursă: Canva.com
Diagnosticul
Diagnosticarea corectă a IBS poate fi uneori dificilă. Simptome precum durerile abdominale frecvente, diareea sau constipația pot fi provocate și de alte boli sau, pur și simplu, de o alimentație necorespunzătoare. La stabilirea diagnosticului de IBS, medicul ia în considerare mai întâi simptomele caracteristice bolii, care apar la fiecare pacient: durere abdominală sau disconfort care se ameliorează după defecație sau este asociat cu o modificare a motilității intestinale sau a formei scaunului. Simptomele asociate, precum balonarea, prezența mucusului în scaun, durerile musculare sau anxietatea, pot sprijini stabilirea diagnosticului. Pentru a exclude suspiciunea unei alte boli, medicul poate alege mai multe investigații:
- examinarea scaunului – pentru excluderea unei boli infecțioase
- teste pentru excluderea intoleranței la lactoză
- endoscopia/colonoscopia și biopsia – excluderea ulcerelor peptice, a bolilor inflamatorii intestinale sau a tumorilor
- examinarea ecografică – excluderea calculilor biliari
- analiza de sânge – excluderea bolii celiace (pacienții cu boală celiacă au în ser anticorpi caracteristici)
