Inflamația mucoasei colonului, sau colita ulcerativă, afectează astăzi un număr destul de mare de persoane. Ce ar trebui să știți despre această boală? Colita ulcerativă este, alături de boala Crohn, unul dintre cele mai frecvente tipuri de boală inflamatorie intestinală (IBD). În majoritatea cazurilor este vorba despre o afecțiune pe viață, în care persoanele cu această boală trec prin perioade în care simptomele sunt intense, așa-numitele puseuri, și prin perioade fără simptome.
Ce este colita ulcerativă
Colita ulcerativă este o boală inflamatorie a colonului. În prezent, în țările dezvoltate, aproximativ o persoană din cinci sute suferă de colită ulcerativă, ceea ce reprezintă o prevalență de aproximativ 200 de bolnavi la 100.000 de locuitori.
Atât colita ulcerativă, cât și boala Crohn apar în urma unei reacții exagerate a sistemului imunitar, dar diferă prin amploarea și localizarea în tractul digestiv. În timp ce boala Crohn poate afecta diverse părți ale sistemului digestiv, colita ulcerativă afectează rectul și colonul.
Cauzele colitei ulcerative
Cauzele acestui fenomen nu sunt cunoscute cu certitudine și sunt atribuite schimbării stilului de viață, dietei, activității fizice, industrializării sau combinației acestora. Conform Cleveland Clinic, cauza apariției acestei boli este complexă și include mai mulți factori de risc. Colita ulcerativă poate afecta pe oricine, însă riscul crește dacă cineva dintre rudele dumneavoastră apropiate suferă de această boală. Boala este cel mai adesea diagnosticată la persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 30 de ani sau după vârsta de șaizeci de ani.
Colita ulcerativă și simptomele sale
Printre cele mai frecvente simptome ale colitei ulcerative se numără diareea cu sânge, care poate avea intensități diferite. Diareea este adesea însoțită de un impuls dureros de defecație, care de obicei se diminuează după evacuare. În formele severe, durerile abdominale pot fi prezente și fără legătură cu scaunul și nu se diminuează după evacuare. Destul de frecvent observăm o agravare a bolii la încetarea sau reducerea fumatului, în perioadele de stres, sau la utilizarea îndelungată a medicamentelor împotriva durerii. Formele mai severe ale bolii sunt însoțite în plus de temperatură crescută sau chiar febră.
La aproximativ 25% dintre persoanele cu colită ulcerativă apar în cele din urmă stări și simptome asociate care afectează alte părți ale corpului decât colonul. Inflamația se poate extinde la oase, articulații, ochi, piele și ficat. Printre complicațiile care nu afectează direct intestinele se numără durerile articulare, nodulii inflamatori dureroși de sub piele (eritem nodos), inflamațiile conjunctivei și ale altor componente ale ochiului (conjunctivită), inflamațiile căilor biliare și altele.
Dacă suspectați colită ulcerativă sau trebuie să o monitorizați, se recomandă efectuarea unei colonoscopii. În perioadele în care boala se agravează, este adesea prezentă și o oboseală marcată și pot apărea tendințe spre depresie.
Diagnosticarea colitei ulcerative
Când vă prezentați la medic cu simptomele menționate, vă așteaptă mai multe investigații care pot confirma colita ulcerativă sau, dimpotrivă, pot arăta că este vorba despre o altă boală.
În primul rând, pacientul este supus unor analize de sânge și analize ale probelor de scaun. Analizele de sânge pot indica, în cazul colitei ulcerative, semne de anemie. Prin analizele de sânge pot fi excluse și alte cauze ale simptomelor menționate, de exemplu prezența unei infecții. Din probele de scaun se pot depista, la rândul lor, semne de infecție, paraziți, inflamație și sângerare.
Diagnosticarea colitei ulcerative include și un examen endoscopic, prin care medicul verifică interiorul intestinelor cu ajutorul unui tub flexibil prevăzut cu o cameră mică și recoltează probe de țesut pentru biopsie.
Tratamentul colitei ulcerative
Scopul tratamentului este de a ajuta persoanele care au probleme cu boala să se simtă mai bine și de a le menține într-o stare bună atunci când nu au probleme. Pentru tratamentul acestei boli se folosesc medicamente, iar uneori poate fi necesară și o intervenție chirurgicală.
Pentru calmarea inflamației la nivelul colonului se folosesc mai multe tipuri de medicamente, fie combinate, fie separat. Este vorba despre aminosalicilați și corticosteroizi, care, din cauza efectelor secundare severe, sunt destinați doar utilizării pe termen scurt.
Printre efectele adverse se numără greața, pierderea de masă musculară și osoasă, creșterea în greutate, tensiunea arterială ridicată, diabetul tranzitoriu. Efectele secundare ale corticosteroizilor depind de doză și de durata utilizării acestora.
O mare parte dintre pacienții cu forme moderate și severe ale bolii urmează un tratament antiinflamator de întreținere pe termen lung, care suprimă sistemul imunitar. În prezent, cea mai eficientă formă de tratament imunosupresor este considerată terapia biologică cu preparate care blochează substanța inflamatorie TNFα. Primul medicament biologic administrat pacienților cu colită ulcerativă a fost un preparat cu substanța activă infliximab, care se administrează în clinici specializate sub formă de perfuzii de aproximativ două ore, de șase până la douăsprezece ori pe an.
Un preparat mai nou conține substanța activă adalimumab și se administrează o dată la două săptămâni, printr-o injecție specială sau un stilou injector, sub piele. Majoritatea pacienților reușesc, după o scurtă instruire, să își administreze singuri acest medicament acasă, în mod similar diabeticilor care își administrează insulina. Mulți pacienți apreciază libertatea mai mare pe care le-o oferă administrarea tratamentului, care nu le afectează la fel de mult viața profesională sau personală. În cazul tratamentului biologic, aproximativ două treimi dintre pacienți ating o remisiune satisfăcătoare pe termen lung și sunt fără probleme.
Dacă tratamentul nu funcționează sau dacă complicațiile pacientului sunt prea grave, este necesar să se recurgă la o intervenție chirurgicală, prin care se îndepărtează întregul colon și rect sau doar o parte a acestora.
Recomandări alimentare pentru pacienții cu colită ulcerativă
Când starea unui pacient cu colită ulcerativă se agravează, este necesar să se evite alimentele care pot solicita mai mult intestinele. În general, este valabil faptul că trebuie evitate alimentele care provoacă flatulență sau care pot fi cauza unei intoleranțe alimentare. De asemenea, este vorba despre mâncărurile grase și prăjite, dulciurile, mezelurile afumate sau semipreparatele. Includeți în alimentația dumneavoastră mai multe produse din cereale integrale, legume și fructe.
Pentru fiecare pacient cu colită ulcerativă se aplică reguli alimentare diferite. De aceea este important să urmăriți cum reacționează organismul dumneavoastră la un anumit tip de alimentație și să încercați ulterior să excludeți alimentele care agravează boala inflamatorie.
Colita ulcerativă și probioticele
Starea unui pacient cu colită ulcerativă poate fi îmbunătățită și de probiotice. Probioticele contribuie la un scaun regulat și la consistența acestuia, îmbunătățesc simptomele generale și, mai ales, calitatea vieții pacienților cu colită ulcerativă.
Probioticele au un efect pozitiv asupra microflorei intestinale, iar în cazul unei microflore intestinale sănătoase este mai dificil pentru boală să izbucnească într-o asemenea măsură. Probioticele Symprove au un efect pozitiv asupra sănătății intestinale, deoarece, datorită bazei apoase, nu sunt afectate de acizii din stomac așa cum se întâmplă la alte tipuri de probiotice.
Concluzie
În tratamentul colitei ulcerative este important să procedați exact conform indicațiilor medicului, care va decide pe baza investigațiilor. În același timp, prevenția nu trebuie cu siguranță subestimată. Dacă boala este depistată mai devreme, tratamentul poate fi stabilit mai repede, iar boala poate fi ținută sub control. Așadar, dacă vă confruntați cu diaree persistentă, dureri continue, febră sau ați observat sânge în scaun, contactați medicul dumneavoastră.
