Niciun tratament pentru IBD (din engl. Inflammatory Bowel Diseases) nu poate vindeca complet această afecțiune, iar în plus tratamentul medicamentos este încă puțin eficient la un număr mare de pacienți sau este asociat cu numeroase efecte adverse. Motivul principal îl reprezintă originea necunoscută a acestor boli și, prin urmare, imposibilitatea de a aplica așa-numitul tratament cauzal (adică un tratament orientat spre cauza bolii). Acest articol analizează medicamentele, procedurile terapeutice și vă arată la ce este bine să acordați atenție în privința alimentației.
Terapia IBD
Tratamentul complex al bolilor IBD, printre care se numără boala Crohn și colita ulcerativă, include desigur terapia medicamentoasă – farmacoterapia, însă un rol important îl au și modificarea stilului de viață și o alimentație corectă. Scopul terapiei este de a ameliora simptomele bolii, de a induce și de a menține remisiunea, adică faza fără simptome, a cărei prelungire poate preveni, printre altele, și apariția unor complicații nedorite ale bolii (de exemplu cancerul de colon, cheagurile de sânge). În formele mai severe ale bolii, când tratamentul este insuficient, este adesea necesară intervenția chirurgicală.
Sursă: Canva.com
Bolile inflamatorii intestinale și dieta
Dieta joacă un rol esențial în controlul IBD. Obiceiurile alimentare pot influența evoluția bolii, mai ales în timpul puseelor, când orice detaliu poate agrava dramatic simptomele. Probabil că nu există o schemă alimentară concretă care să ajute pe toată lumea.
Fiecare persoană este diferită, așa că se poate întâmpla ca unora să le facă rău ceva mai mult, iar altceva mai puțin sau deloc. De aceea trebuie să urmăriți dumneavoastră înșivă ce vă face bine și ce nu. Vă prezentăm exemple de alimente al căror consum ar trebui să îl limitați și, dimpotrivă, de alimente pe care ar trebui să le căutați.
De limitat:
- mâncăruri grase și prăjite
- mâncăruri picante și condimente
- alimente bogate în fibre (fructe și legume crude)
- cafea, ceai, ciocolată
- alcool
- carne de vită și de porc
- cereale și nuci
- produse lactate
De preferat:
- sucuri de fructe
- banane, piure de mere
- orez alb
- carne de pui și de pește
- legume fierte fără coajă
- ouă
- porții mici și mai frecvente de mâncare
- un aport crescut de lichide
Probioticele în IBD
După cum s-a menționat deja în articolul precedent, la pacienții cu IBD observăm o diversitate redusă a compoziției microbiotei intestinale, care contribuie probabil la evoluția bolii. Bacteriile probiotice pot completa parțial aceste bacterii lipsă, înlocuind astfel funcțiile prin care ele influențează buna funcționare a sistemului imunitar al intestinelor. Probioticele, precum și produsele lor metabolice, ar putea contribui de asemenea la protejarea intestinelor împotriva înmulțirii excesive a bacteriilor patogene, care altfel ar putea provoca o infecție și ar putea agrava astfel starea bolii.
Cercetările privind administrarea probioticelor în terapia IBD sunt însă contradictorii. Pentru tratamentul bolii Crohn cu probiotice nu există suficiente dovezi științifice care să confirme fără echivoc eficacitatea lor. Pentru colita ulcerativă există însă mai mult decât suficiente, motiv pentru care preparatele care conțin bacterii probiotice sunt utilizate în practica curentă ca tratament adjuvant pentru menținerea stării de remisiune a colitei ulcerative.
Farmacoterapia
Medicamentele utilizate în terapia IBD nu pot vindeca complet boala, însă ameliorează simptomele – durerea, inflamația sau tulburările digestive.
Medicamentele antiinflamatoare – sunt utilizate pentru reducerea inflamației din tractul digestiv. Pentru formele mai ușoare ale bolii se folosesc așa-numiții aminosalicilați, dintre care se utilizează acidul 5-aminosalicilic, cunoscut și sub denumirea de mesalazină. Medicamente mai eficiente în combaterea inflamației sunt glucocorticoizii, care reduc inflamația foarte rapid și eficient. La o administrare mai frecventă acest efect slăbește însă, iar riscul apariției mai multor efecte adverse crește, de aceea glucocorticoizii se folosesc doar pe termen scurt, mai ales în cazul puseelor bruște.
Imunosupresoarele – reprezintă un grup mai larg de medicamente care, prin diferite mecanisme, suprimă răspunsul imun exagerat al organismului, tocmai acesta fiind cauza inflamației în IBD. Uneori durează chiar și câteva luni până când apare efectul acestor medicamente, de aceea ele se administrează de obicei împreună cu glucocorticoizii cu acțiune rapidă. Printre aceste medicamente se numără, de exemplu, azatioprina sau mercaptopurina; se folosesc și așa-numitele medicamente biologice. Aceste substanțe, proteine, intervin într-un mod foarte specific în procesele care provoacă boala și se administrează pacienților care nu răspund la terapia obișnuită.
Antibioticele – din cauza apariției frecvente a infecțiilor tractului digestiv, fie întâmplătoare, fie provocate de unele complicații ale bolii, diferite antibiotice sunt medicamente importante în tratamentul pacienților cu IBD. Ele se folosesc de asemenea și după intervențiile chirurgicale, când riscul de infecție este ridicat.
Deși în prezent nu știm care microorganisme, respectiv bacterii, contribuie la evoluția bolii, unii cercetători consideră că administrarea de antibiotice poate ajuta la reducerea simptomelor prin eliminarea bacteriilor responsabile de reacția nedorită, exagerată, a sistemului imunitar.
Intervenția chirurgicală
Dacă în tratament nu au ajutat nici modificarea stilului de viață, nici medicamentele, iar boala nu poate fi tratată eficient în alt mod, medicul va propune probabil o intervenție chirurgicală.
Deoarece colita ulcerativă afectează doar intestinul gros și rectul, îndepărtarea lor chirurgicală parțială sau totală poate vindeca complet boala. În cazul bolii Crohn se operează de obicei doar porțiunile de intestin foarte afectate, iar beneficiile intervenției chirurgicale sunt adesea doar temporare.
