Prin termenul boli inflamatorii intestinale (în engleză Inflammatory bowel disease – IBD) desemnăm un grup de boli cronice care afectează tractul digestiv, în special colonul. Distingem două boli de bază – boala Crohn și colita ulceroasă, care diferă prin întinderea și localizarea afectării în tractul digestiv, însă ambele apar în urma unei reacții exagerate a sistemului imunitar.
La cine apar boala Crohn și colita ulceroasă?
Incidența acestor boli este relativ frecventă, în Slovacia suferind de o formă sau alta aproximativ 13.000 de pacienți (în Europa, până la 3 milioane), numărul cazurilor fiind în creștere de la an la an. Sunt afectați în mod egal bărbații și femeile, toate grupele de vârstă, dar incidența la copii este din ce în ce mai frecventă. Deși este vorba despre boli cronice (persistă toată viața), observăm perioade de remisie, când se manifestă minim sau deloc, și, pe de altă parte, perioade de acutizare, când simptomele sunt cele mai pronunțate.
Deoarece în prezent nu există un tratament care să oprească complet aceste boli, ne străduim să obținem perioade de remisie cât mai lungi, iar în cazul acutizărilor, să atenuăm simptomele prin tratament simptomatic. Pentru tratament, cel mai important este deci un diagnostic timpuriu și corect, adaptarea tratamentului pentru fiecare pacient în parte și, nu în ultimul rând, adaptarea stilului de viață, în special a obiceiurilor alimentare, și evitarea posibililor factori declanșatori ai bolii.
Bolile inflamatorii intestinale – care este cauza apariției lor?
Cauza exactă a apariției acestor boli nu este cunoscută până în prezent. Mai multe cercetări sugerează implicarea mai multor factori, care contribuie împreună la patogeneza IBD – este vorba în special despre predispoziția genetică, reacția imunitară alterată a intestinului și, nu în ultimul rând, despre modificări în compoziția microbiotei intestinale – disbioza. La majoritatea pacienților observăm modificări semnificative în colonizarea bacteriană a colonului, asociate cu o reducere a numărului, precum și a diversității globale, adică a varietății speciilor bacteriene prezente.
Aceste modificări ar putea contribui la reacții necorespunzătoare ale sistemului imunitar al intestinului și ar putea fi astfel esențiale în apariția IBD. În prezent este însă necesar să se efectueze un număr mare de cercetări suplimentare, care să explice aceste mecanisme și să contribuie astfel la noi modalități de tratament ale acestor boli.
Diferențele dintre boala Crohn și colita ulceroasă
Localizarea – colita ulceroasă afectează rectul și se extinde continuu într-o anumită parte sau în întregul colon. Boala Crohn poate afecta orice parte a tractului digestiv, de la gură până la anus, iar între zonele afectate găsim și zone neafectate.
Întinderea inflamației – în cazul colitei ulceroase este inflamată doar mucoasa, la pacienții cu boala Crohn inflamația se poate extinde pe toată grosimea peretelui intestinal
Simptome diferite – deși ambele boli au simptome foarte asemănătoare, acestea pot diferi ca intensitate sau ca frecvență mai mare la una sau la cealaltă formă de IBD. Un exemplu este sângele în scaun, pe care îl întâlnim mult mai frecvent la pacienții cu colită ulceroasă, în timp ce boala Crohn este adesea asociată cu dureri abdominale și, de asemenea, cu o incidență mai mare a ulcerelor anale și a altor leziuni.
Simptome comune
- Durere și crampe abdominale
- Diaree
- Sânge în scaun
- Greață
- Apetit alimentar redus
- Febră
- Oboseală
- Pierdere în greutate
Dacă aveți senzația că, de o vreme, ceva nu este în regulă cu digestia dumneavoastră sau dacă suferiți de aceste simptome, ar trebui să consultați cât mai curând un medic. În cazul în care este într-adevăr vorba despre o boală inflamatorie intestinală, stabilirea diagnosticului este primul pas către îmbunătățirea stării dumneavoastră de sănătate și, prin urmare, a calității vieții dumneavoastră de zi cu zi.
Diagnosticarea bolilor inflamatorii intestinale
Diagnosticarea exactă a bolilor inflamatorii intestinale este un proces complex și, uneori, îndelungat. Cauza este și apariția simptomelor deja menționate, pe care le observăm și în cazul altor boli. La ce să vă așteptați?
Testele de sânge – Din probele de sânge putem determina prezența anemiei – o stare în care în sânge se găsește o cantitate mai mică de globule roșii. Medicul poate solicita, de asemenea, o probă de scaun, pentru a analiza posibila prezență a sângelui. Ambele aceste investigații servesc drept dovadă a unei sângerări interne, care poate apărea în cazul acestor boli.
Colonoscopia – Este o investigație endoscopică, în cadrul căreia se introduce prin rect o sondă cu o cameră, cu ajutorul căreia medicul poate observa semnele bolii direct în colon. În timpul acestei investigații este posibil să se preleveze o probă de țesut intestinal (biopsie), care poate fi utilă pentru stabilirea diagnosticului exact.
Metodele imagistice – În cazul eșecului investigațiilor anterioare și în cazul unor simptome mai severe, pentru determinarea gradului și localizării eventualelor leziuni se folosesc metode imagistice. Printre aceste metode se numără examinarea radiologică, tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică (RMN), care oferă o vizualizare mai detaliată a țesuturilor corpului uman.
