Hepatologia, ca știință, merge mână în mână cu gastroenterologia, dar, spre deosebire de aceasta, nu se ocupă de întregul tract digestiv. Se concentrează pe ficat, pancreas și vezica biliară. În cazul acestor specialități este esențială o colaborare strânsă, în absența căreia are de suferit sănătatea întregului organism și se poate ajunge la scurtarea duratei de viață.
Ficatul, funcțiile sale și cum să ne menținem o sănătate bună
Din 1976 până în 2010, bolile hepatice au crescut la nivel mondial cu 400%. Slovacia se află chiar pe primul loc în ceea ce privește mortalitatea prin ciroză hepatică. „Un stil de viață nesănătos, lipsa mișcării, supraponderabilitatea sau obezitatea influențează negativ sănătatea ficatului nostru”, a subliniat în interviul transmis live pe Facebook-ul Symprove, Dr. Marián Oltman, PhD. Unul din doi slovaci are probleme cu acest organ. La scurtarea duratei de viață contribuie și cunoscutul diagnostic de ficat gras.
Ficatul este un organ foarte important al corpului uman. Are numeroase funcții legate de coagularea sângelui sau de menținerea nivelului glicemiei. Fiecare celulă hepatică funcționează ca o mică cămară, unde sunt depozitate substanțele pe care le avem în surplus. De acolo, acestea ajung înapoi în sânge. Aceste substanțe pot fi vitamine, micronutrienți, ioni și multe altele.
„Este o fabrică uriașă de producere a proteinelor sau a aminoacizilor, dar cea mai importantă funcție a sa pare să fie în prezent funcția imunologică”, adaugă hepatologul. Ficatul coordonează numeroase reacții de apărare și controlează desfășurarea lor completă. Sistemul imunitar are grijă ca globulele noastre albe să lupte împotriva virusurilor, bacteriilor, drojdiilor sau a celulelor modificate. Tocmai pentru aceasta este destinat ficatul.
Superorganismul, ficatul și microbiomul
În zilele noastre este acceptat conceptul de superorganism, alcătuit din gene proprii. Copiii dobândesc deja la naștere bacterii bune, iar mai târziu, atunci când descoperă lumea, se târăsc pe jos și explorează totul cu gura. În același timp, primesc și diverse alte bacterii probiotice, care colonizează întregul nostru corp. Bacteriile probiotice pe care oamenii le dobândesc de-a lungul vieții și, în special, în copilărie, rămân în organism pentru totdeauna, atâta timp cât persoana se alimentează sănătos și are un stil de viață sănătos.
Nu degeaba se spune că 70% din imunitate se află în intestine. Tocmai aici se află importantul microbiom intestinal, alcătuit din aproximativ 1,2 kilograme de bacterii. Acestea creează împreună, în organismul nostru, un număr mare de gene, care ne permit o viață lungă și sănătoasă. Deoarece sistemul imunitar mucosal se află în fiecare mucoasă a organismului, iar intestinul este cea mai mare dintre acestea, reiese logic că acest sistem imunitar este cel mai important.
Este microbiomul intestinal conectat cu ficatul?
Dacă microbiomul nu menține mecanismele de imunotoleranță, apare o problemă în corpul uman, de exemplu o inflamație cronică a colonului sau a intestinului subțire, sau diverse afecțiuni autoimune, care pot afecta mai multe organe. Foarte importantă este diversitatea biologică, adică varietatea bacteriilor din intestin. Cu cât corpul uman are mai multe specii, cu atât are șanse mai mari să funcționeze corect.
„Strămoșii noștri, care erau vânători sau culegători, parcurgeau zilnic câțiva kilometri. În același timp, consumau aproximativ jumătate de kilogram de rădăcini de plante și, o dată la două luni, ceva carne. Acum lucrurile stau complet diferit. Omul de astăzi parcurge mult mai puțină distanță zilnic, plantele și ierburile trec pe plan secund, iar carnea este mereu la dispoziție”, explică Dr. Marián Oltman. Acest lucru determină dispariția bacteriilor benefice din microbiote și începe să predomine cele care nu sunt benefice pentru sănătatea umană. În plus, de când oamenii s-au mutat în blocuri, aceștia nu mai lucrează atât de mult cu solul sau cu animalele și nu mai intră în contact cu bacteriile din sol.
Boli ale ficatului și ale tractului digestiv
În zilele noastre consumăm o cantitate excesivă de zahăr sau de grăsimi, iar acest lucru are un impact asupra ficatului nostru. La nivel mondial, cei mai mulți oameni suferă tocmai de obezitate și de problemele asociate acesteia, precum tensiunea arterială crescută sau glicemia ridicată. Se vorbește mai puțin despre faptul că, în cazul obezității, ficatul devine în general gras. Este o reacție normală a organismului, care depozitează grăsimile primite în exces pentru vremuri mai grele. Deoarece aceste vremuri mai grele nu mai vin, celulele hepatice se încarcă cu grăsime. În același timp, acest lucru creează stres la nivelul acestor celule. Rezultatul este de obicei un ficat gras, care poate evolua ulterior spre inflamație, adică hepatită.
În condițiile din Slovacia, cea mai frecventă cauză a afectării ficatului era odinioară alcoolul, care duce la ciroză, adică la stadiul final al inflamației. Este numită popular și „întărirea ficatului”, dar în realitate este vorba despre un proces de cicatrizare a acestuia. În ciroză, ficatul încetează complet să mai funcționeze, iar singurul tratament posibil este transplantul acestuia. Un ficat prea cicatrizat poate duce și la o tumoare.
Ficatul este afectat negativ și de stres. Pe lângă acesta, oamenii nu au timp să se alimenteze corect și aleg mai des fast-food-ul. Astfel, tot mai mulți tineri suferă de probleme digestive. Aceștia se confruntă cu dureri abdominale, balonare, diaree, insomnie și multe altele.
Ficatul, digestia și microbiomul intestinal
Din punctul de vedere al longevității și al bunei funcționări, cele mai importante părți ale corpului uman sunt ficatul, intestinele și bacteriile. Aceste trei componente formează, potrivit specialistului, un triunghi magic, care, în cazul unei funcționări corecte și al unei îngrijiri adecvate, poate garanta o viață mai lungă, încheiată prin longevitate, nu prin boală.
Modul în care este reglat acest sistem îl putem observa în funcție de vârsta până la care oamenii ajung fără să aibă nevoie de medicamente și fără probleme de sănătate. În Europa Centrală, această limită se situează în jurul vârstei de 50-55 de ani, în Scandinavia este între 65 și 70 de ani. Omul își predetermină încă din tinerețe, prin stilul de viață, starea de sănătate din viitor. Obiceiurile sau alimentația incorectă nu se reflectă asupra sănătății umane în câteva zile, dar, pe termen lung, îi scad ani din viață. De asemenea, acestea decid în ce stare de sănătate se vor afla oamenii la bătrânețe.
Care este cheia unei digestii sănătoase?
Astăzi, oamenii nu pot influența tot ceea ce consumă și nu pot evita, de exemplu, microplasticele. Un alt factor sunt hormonii, care se găsesc de exemplu în contracepție, dar și în soia. Aceasta conține estrogen natural, este exportată în întreaga lume și este folosită pentru hrănirea vitelor. Derivatele sale, precum lecitina de soia, se pot găsi în toate alimentele. Crește și numărul alergiilor alimentare, crește și numărul cazurilor de cancer de sân sau de prostată.
Ceea ce putem însă influența este cantitatea de mișcare fizică de care are nevoie fiecare dintre noi. Fiecare persoană are un metabolism bazal, care arde alimentele chiar și fără mișcare, dar acesta diferă de la o persoană la alta. Mișcarea și compoziția alimentației rămân factori esențiali.
Potrivit lui Marián Oltman, oamenii nu ar trebui cu siguranță să mănânce în exces și să consume multă mâncare grasă. Alimentația ar trebui adaptată în funcție de cât de multă mișcare fizică face persoana respectivă. Este important și consumul unei cantități mari de fibre, prezente în legume și fructe, într-un raport de trei la doi, adică aproximativ trei pumni de legume la doi pumni de fructe. Acest lucru ajută microbiomul și microbiota umană. Importanța metabolică și performanța microbiomului din colon sunt comparate cu importanța metabolică a ficatului însuși.
Fiecare celulă din corpul uman trebuie să se regenereze. Face acest lucru prin diviziune, iar pentru ca acest proces să poată avea loc, persoana trebuie să mănânce ceva, corpul său trebuie să proceseze acea hrană, să extragă din ea proteine, grăsimi și zaharuri și să le folosească în procesul de diviziune respectiv. De-a lungul vieții, luăm în greutate aproximativ 80 de kilograme, care se formează din ceea ce mâncăm. Dacă consumăm alimente nesănătoase, și greutatea noastră se va forma din acestea. De aceea este important să consumăm alimente de calitate.
