Zicala „Dragostea trece prin stomac” este cunoscută de majoritatea dintre noi. Bunicile noastre atrăgeau în trecut pretendenții printr-o bucătărie excelentă și mâncăruri delicioase, iar deși de atunci s-au schimbat relațiile din societate și tendințele romantice, studiile de specialitate arată că în această expresie există cel puțin o fărâmă de adevăr. Digestia noastră produce numeroși hormoni, care sunt legați, printre altele, și de senzațiile plăcute asociate cu dragostea, și comunică cu creierul printr-un sistem nervos complex. Așadar, dacă cineva vă gătește bine, digestia dumneavoastră poate transmite semnalul că vă simțiți fericit.
Intestinele ne influențează și comportamentul
Dragostea este un amestec de procese biochimice care au loc în sistemul nervos. Senzația plăcută de afecțiune reciprocă, atracție și simpatie este declanșată de instincte, mirosuri, hormoni și neurotransmițători eliberați, care încep să ne influențeze comportamentul.
Intestinele conțin un număr uriaș de neuroni și comunică cu creierul prin căi bidirecționale, ceea ce reprezintă baza pentru transmiterea semnalelor de la creier la intestin și invers. Acest proces este complex, cu numeroase cicluri circulare, ramificații și mecanisme de feedback, dar cercetătorii au ajuns la concluzia că microflora intestinală joacă un rol important și în funcțiile cognitive și în tiparele fundamentale de comportament. Mulți autori studiază astăzi legăturile din această axă microflora intestinală – creier.
Ne putem imagina că avem în corp două creiere. Unul situat în craniu și celălalt în intestinele noastre.
Persoana îndrăgostită – bacterii mai diverse
Cunoscutul psihiatru Jie-Yu Chuang a publicat un articol în care descrie legătura dintre o relație romantică ce aduce bucurie și creșterea diversității microflorei intestinale, precum și beneficiile pentru sănătate. Dimpotrivă, diversitatea redusă a microflorei este asociată cu obezitatea, bolile cardiovasculare sau diabetul de tip 2.
Relația reciprocă dintre metabolismul microbian intestinal și sănătatea mintală este unul dintre cele mai interesante, dar în același timp și unul dintre cele mai controversate subiecte din cercetarea microbiomului.
Dragostea este asociată cu senzații calde, liniște, fericire interioară, împlinire și multe alte manifestări plăcute. Pe de altă parte, lipsa sau pierderea iubirii este asociată cu sentimente de tristețe, neîmplinire, anxietate, suferință și adesea cu stări asemănătoare depresiei.
Multe dintre aceste stări sunt asociate cu modificări ale cantității unor compuși din organismul nostru, precum oxitocina, estrogenul, testosteronul, dopamina, noradrenalina, serotonina și altele similare.
Digestia poate influența dacă vă place cineva
Multe studii s-au concentrat tocmai pe studierea efectului probioticelor asupra dispoziției depresive, și deși există încă multe aspecte neexplorate care merită cercetate, până în prezent mai multe meta-analize susțin utilizarea probioticelor pentru îmbunătățirea dispoziției.
Din cercetări știm că bacteriile intestinale joacă un rol important în digestia alimentelor, activarea imunitară și reglarea căilor de semnalizare gastro-endocrine. De asemenea, comunică cu sistemul nervos central prin producerea unor compuși metabolici specifici, precum glutamatul, acidul gama-aminobutiric, dopamina, norepinefrina, serotonina, histamina etc.
Fibrele nervului vag transmit semnale de la microflora intestinală la creier. Ca răspuns la acești stimuli, creierul trimite semnale înapoi către celulele intestinale prin fibrele opuse ale nervului vag, iar în organism au loc alte procese. Bacteriile intestinale au capacitatea unică de a modifica sinteza și degradarea neurotransmițătorilor.
De exemplu, din studiile cercetătoarei Helen Fisher știm că tocmai dopamina, norepinefrina și serotonina contribuie în mare măsură la atracție.
Dopamina este eliberată în timpul activităților plăcute, fie că este vorba despre sport, succes sau o cină bună, ceea ce poate confirma zicala modificată „Dragostea trece prin intestine.” În același timp, aceasta este responsabilă de faptul că vrem să trăim din nou această senzație plăcută și ne determină să căutăm aceste activități plăcute.
Autostrada creier – intestine
Un alt studiu – Flemish Gut Flora Project – a analizat modul în care proprietățile microbiomului se corelează cu calitatea vieții unei persoane cu depresie. Studiul a arătat că bacteriile intestinale Faecalibacterium și Coprococcus, care produc butirat, au fost în mod constant asociate cu o calitate a vieții mai ridicată. De asemenea, prin analiza modulelor intestin-creier ale metagenomilor fecali a fost identificat potențialul sintezei microbiene a metabolitului dopaminic acid 3,4-dihidroxifenilacetic, care se corelează pozitiv cu calitatea vieții mintale, și a fost evidențiat rolul potențial al producției microbiene de acid gama-aminobutiric în depresie.
Aceste rezultate oferă dovezi ale legăturilor dintre microbiom și sănătatea mintală și evidențiază totodată numeroase întrebări care merită investigate în continuare.
Așa cum arată aceste și multe alte studii, cercetările în curs sau rezultatele care vor apărea în viitor, putem spune că bunicile noastre aveau parțial dreptate atunci când spuneau că dragostea trece prin stomac. Căile dintre creier și digestie parcurg întregul sistem digestiv, cel de-al doilea creier al nostru, responsabil și de sentimentele asociate cu dragostea, se află în intestine. O minte sănătoasă și un corp sănătos merg, la urma urmei, mână în mână spre fericirea omului, ceea ce crește și potențialul de a găsi sau de a înflori dragostea.
Surse:
- https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0022395615000655?via%3Dihub
- https://pubs.acs.org/doi/10.1021/acs.jafc.5b02404
- https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0160932722000163
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8081983/
- https://www.nature.com/articles/s41564-018-0337-x
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21992949/
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28239408/
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16255001/
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15928068/
