Cum influențează fast-food-ul microbiomul și sănătatea intestinelor

Mâncarea rapidă, cunoscută sub numele de fast food, a devenit în ultimii ani o parte inseparabilă a stilului de viață modern al tuturor. Ritmul rapid de viață de zi cu zi, numeroasele obligații și lipsa de timp asociată pentru prepararea mesei acasă, împreună cu disponibilitatea simplă a restaurantelor fast food, au contribuit la răspândirea lor masivă în întreaga lume. La popularitate contribuie și campaniile de marketing, oferta largă de meniuri și prețul atractiv. Deși fast food-urile sunt îndrăgite pentru rapiditatea și comoditatea lor, consumul lor regulat aduce cu sine numeroase riscuri pentru sănătate.

O alimentație sănătoasă ar trebui să fie rațională și echilibrată. Chiar dacă avem, în mod regulat, o alimentație echilibrată, cu toții cunoaștem gustul copleșitor al multor fast food-uri și, din când în când, ni le permitem pur și simplu. Problema apare atunci când preferința pentru o alimentație dezechilibrată devine o regulă. În anii '70 ai secolului XX, un american adult obișnuit (cu vârste între 18 și 65 de ani) consuma fast food în mai puțin de 10% din zilele anului. Între 2017 și 2018, această pondere a crescut la 40,7% din zilele anului. Dintre americanii cu vârste între 12 și 39 de ani, în această perioadă, 45,7% consumau fast food zilnic. Problema nu se limitează la americani, studiile arată o creștere uriașă în China, Africa de Sud și Germania.

Se spune că fast food-ul nu este cu nimic mai rău decât alte alimente nepotrivite, dar întrebarea principală este: Provoacă aceste probleme fast food-ul în sine, sau problema constă în faptul că oamenii care consumă fast food au, în general, o alimentație nesănătoasă? Cum influențează fast food-ul digestia și sănătatea generală, nu doar a sistemului digestiv?

Consum excesiv de calorii, grăsimi, zaharuri

Fast food-urile sunt cunoscute pentru conținutul lor ridicat de calorii, pe care organismul nu le poate folosi pentru energie și, prin urmare, acestea încep să se depună sub formă de grăsime, ceea ce poate provoca creșterea în greutate și poate duce la obezitate. Cele mai populare mâncăruri, precum hamburgerii, cartofii prăjiți, pizza, băuturile dulci, sunt o combinație de grăsimi saturate, zaharuri și porții mari. Adesea conțin o cantitate ridicată de grăsimi saturate și grăsimi trans, care pot crește nivelul „colesterolului rău” (LDL) din sânge și pot reduce nivelul „colesterolului bun” (HDL), ceea ce duce la un risc crescut de boli cardiace. Conținutul ridicat de grăsimi încetinește digestia și provoacă o senzație de greutate. Acest lucru îl cunoaște fiecare dintre noi, atunci când mâncăm o mâncare foarte gustoasă, dar grasă. Multe fast food-uri conțin o cantitate ridicată de zaharuri adăugate, care contribuie la un aport excesiv de calorii fără nutrienți, ceea ce poate duce la o creștere rapidă în greutate sau la probleme digestive – balonare, flatulență, diaree. Gustul sărat excelent este creat de un exces de sare, ceea ce poate contribui la retenția de apă și la creșterea tensiunii arteriale. Riscurile asociate obezității sunt cunoscute de mulți ani, fie că este vorba despre diabetul de tip 2, tensiunea arterială crescută, problemele articulare sau problemele digestive (de exemplu refluxul).

Lipsa de fibre

O altă problemă, dacă alimentația noastră este constituită în mare măsură din mâncare provenită de la lanțurile de fast food, este lipsa de fibre, care sunt importante pentru o digestie sănătoasă. Lipsa de fibre poate duce la probleme de tranzit, constipație, balonare, flatulență, hemoroizi și slăbirea imunității. O altă problemă este că, deși aceste mâncăruri sunt foarte gustoase, sunt, de obicei, și foarte sărace în nutrienți esențiali, precum vitaminele și mineralele.

Tulburări ale microbiomului și diversitate bacteriană redusă

Microbiomul, grădina secretă a corpului nostru, unde trăiesc nenumărate microorganisme în armonie. Aceste ființe mărunte, ascunse în intestinele noastre, sunt paznicii invizibili ai sănătății noastre, care, prin prezența lor, creează pentru noi un mediu esențial pentru viață. Mâncărurile nesănătoase pot perturba acest echilibru, ceea ce duce la disbioză, o stare nefavorabilă, în care bacteriile sănătoase sunt înlocuite cu cele dăunătoare. Această stare poate provoca probleme digestive, inflamații și poate slăbi sistemul imunitar. Susțineți sănătatea intestinelor cu o doză de zece mii de bacterii într-un shot Symprove.

Afectarea funcțiilor de barieră

Mâncărurile nepotrivite pot slăbi bariera intestinală, ceea ce duce la intestinul permeabil, o stare în care are loc slăbirea și afectarea funcției peretelui intestinal, care, în mod normal, servește drept barieră protectoare între conținutul intestinal și restul corpului. Acest lucru permite toxinelor și alimentelor nedigerate complet să pătrundă în circulația sanguină, la care organismul reacționează ca la un intrus și declanșează reacții inflamatorii. Aceste inflamații cronice pot contribui, în timp, la diverse probleme de sănătate, inclusiv boli autoimune, alergii, dar și probleme cu digestia și imunitatea generală.

Risc crescut de inflamații

O problemă pe care puțini o conștientizează este impactul unei alimentații bogate în alimente procesate și grăsimi nesănătoase asupra creșterii nivelului markerilor inflamatori. Inflamația localizată la nivelul intestinului poate duce la tulburări digestive pe termen lung, precum sindromul de colon iritabil (IBS). Inflamația cronică este, în plus, asociată cu multe alte probleme de sănătate.

Sănătatea psihică și dependența de fast food

Psihicul omului este adesea o cameră întunecată, despre care nu se vorbește prea mult. În ultimii ani s-a constatat că aportul excesiv și regulat de fast food poate avea un impact negativ asupra sănătății psihice și poate fi asociat cu un risc crescut de depresie și anxietate. În plus, poate afecta calitatea somnului, ceea ce reduce în continuare starea generală de bine și sănătatea mintală.

O altă întrebare de care încep să se ocupe unii autori este: Poate fi fast food-ul un factor de dependență? Sunt concepute astfel încât să fie foarte gustoase, ceea ce poate duce la o alimentație frecventă și excesivă. Aceste alimente conțin adesea aditivi care stimulează pofta de mâncare și creează o senzație de plăcere, ceea ce poate genera o dependență greu de depășit.

Nimic nu este bun, nimic nu este rău. Același lucru este valabil și în alimentație. Dacă am mânca doar legume, pentru că sunt sănătoase, corpul nostru ar avea probleme de sănătate. De aceea, este important să conștientizăm că și fast food-urile există pentru noi, oamenii. Nu ar trebui însă să constituie o parte esențială a alimentației noastre, așa cum arată cifrele studiilor. Dacă noi înșine conștientizăm că mâncarea nesănătoasă reprezintă un procent ridicat din alimentația noastră obișnuită, este important să facem ceva în această privință. Cu pași lenți, treptați, chiar dacă poate fi dificil.

Cum să facem față dependenței de fast food

• Nu trebuie să vă opriți imediat. Încercați să reduceți treptat vizitele la fast food-ul preferat.

• Pregătiți-vă acasă versiuni sănătoase ale mâncărurilor preferate, de exemplu un burger de casă.

• Purtați cu dumneavoastră o gustare sau prânzul – vă va ajuta să rezistați alternativelor rapide și nesănătoase.

• Concentrați-vă pe calitatea alimentelor. Cu cât mâncarea este mai hrănitoare, cu atât veți avea mai puțină poftă de fast food.

• Implicați-vă cei apropiați. O schimbare comună este mai ușoară.