SIBO, small intestinal bacterial overgrowth, în română sindromul de suprapopulare bacteriană a intestinului subțire, este un sindrom cauzat de înmulțirea excesivă a bacteriilor în intestinul subțire. Cum au ajuns aici? De unde se extind?
Intestinele noastre sunt colonizate în mod natural cu o cantitate abundentă de bacterii, însă în intestinul gros aceste bacterii sunt mult mai numeroase decât în cel subțire. În intestinul gros pot exista chiar și de o sută de mii de ori mai multe bacterii decât în cel subțire, iar pe lângă număr, acestea diferă și prin componența speciilor. Putem așadar distinge bacterii caracteristice intestinului subțire și bacterii caracteristice intestinului gros. Și prin ce diferă cele două intestine?
Hrana din tractul nostru digestiv trece mai întâi prin intestinul subțire, care dispune de diverse sucuri digestive ce descompun hrana în componentele sale elementare, care sunt apoi absorbite și transportate prin sânge acolo unde sunt necesare. În intestinul gros ajung resturile de hrană pe care intestinul subțire nu a fost capabil să le digere, de aceea aici intervin bacteriile, care descompun și ceea ce organismul nostru nu poate singur. O parte din hrana procesată de bacterii este absorbită pentru noi, iar o parte rămâne bacteriilor drept recompensă. Este așadar o relație foarte armonioasă, benefică pentru ambele părți. Ce se întâmplă însă dacă bacteriile din intestinul gros ajung în intestinul subțire?
În cazul sindromului de suprapopulare bacteriană a intestinului subțire are loc o înmulțire excesivă a bacteriilor intestinului subțire sau o extindere a bacteriilor tipice intestinului gros în intestinul subțire. Astfel se perturbă relația armonioasă, iar bacteriile pot începe să consume și componentele de bază ale hranei noastre. Ele împiedică astfel digestia și absorbția normală a nutrienților în intestinul subțire și apar probleme.
Sursă: Canva.com
Cum se manifestă SIBO?
Bacteriile produc gaze în timpul digestiei hranei, care, în cantități excesive, pot provoca balonare și durere abdominală asociată. Cantitatea de gaz din intestinul subțire poate provoca și scurgerea sa excesivă, deci flatulență. Unul dintre gazele produse, mai exact metanul, este probabil implicat în apariția constipației.
Unele componente alimentare pot fi transformate de bacterii în compuși care irită mucoasa intestinală, care reacționează prin creșterea secreției de apă, ceea ce poate duce la diaree.
Dacă bacteriile se află în intestinul subțire în cantități mari, pot începe să concureze cu noi pentru hrană. Astfel apare malnutriția, adică un aport insuficient de nutrienți sub formă de proteine, grăsimi sau vitamine, asociată cu probleme grave precum anemia sau pierderea în greutate.
Printre alte simptome se pot număra greața, oboseala și slăbiciunea generală.
Când apare SIBO?
Apariția SIBO este adesea asociată cu afectarea motilității intestinului subțire. Intestinul subțire își deplasează la intervale regulate conținutul, împreună cu bacteriile, mai departe spre intestinul gros. Acest proces este de obicei perturbat atunci când musculatura intestinului subțire nu funcționează corect, ceea ce poate fi cauzat de diverse afecțiuni. Un exemplu este diabetul, în care pot fi afectați nervii care influențează motilitatea intestinală, sau bolile neurologice precum boala Parkinson, caracterizată printr-o motilitate generală redusă. Deplasarea conținutului intestinal poate fi îngreunată și de diverse anomalii intestinale, precum diverticulii, protuberanțe ale peretelui intestinal în care se pot acumula bacteriile. Probleme pot apărea și în cazul afectării intestinului subțire, de exemplu în boala Crohn sau după intervenții chirurgicale.
Printre alte afecțiuni asociate cu SIBO se numără:
- sindromul de colon iritabil (IBS),
- boala celiacă,
- hipoclorhidria, producția scăzută de acid gastric,
- rozaceea,
- sclerodermia,
- ciroza hepatică,
- steatohepatita non-alcoolică,
Sursă: Canva.com
Diagnostic
Deoarece simptomele SIBO sunt foarte nespecifice și seamănă cu alte afecțiuni ale tractului digestiv, această boală rămâne adesea nediagnosticată. Un semnal pentru diagnosticarea SIBO poate fi uneori chiar apariția unor complicații deja instalate, precum malnutriția.
SIBO se diagnostichează în principal prin așa-numitul test respirator cu hidrogen. Este o investigație neinvazivă și nedureroasă, prin care se măsoară cantitatea de gaze produse de bacteriile din intestinul subțire. Investigația constă în faptul că pacientul bea, pe stomacul gol, o soluție de zahăr, lactuloză (sau xiloză), care servește drept hrană pentru bacterii. Testul respirator măsoară apoi cantitatea de gaz produsă de bacterii. Cu cât este mai mult gaz, cu atât mai multe bacterii sunt prezente în intestinul subțire.
