Ce provoacă răceala
Răceala nu este provocată de frig, ci de viruși – cel mai frecvent rinovirusuri, coronavirusuri sau adenovirusuri. Aceștia se răspândesc prin picături, cel mai mult în spații închise, unde petrecem mai mult timp în lunile reci. Diferența dintre o infecție virală și una bacteriană este esențială – infecția bacteriană se tratează cu antibiotice, cea virală nu. Frigul în sine nu este așadar cauza bolii, dar are un rol indirect important. Poate slăbi răspunsurile imunitare ale organismului și astfel crește probabilitatea ca virușii să se instaleze mai ușor.
Cum crește frigul riscul de răceală
Slăbirea apărării naturale din nas
Potrivit unui studiu publicat în revista The Journal of Allergy and Clinical Immunology (2022), expunerea nasului la aer rece duce la scăderea producției de vezicule extracelulare, care ajută organismul să se apere împotriva virușilor. Astfel, mucoasa nazală devine mai vulnerabilă și protejează mai puțin eficient împotriva infecției.
Răcirea picioarelor și reacția reflexă
Un studiu publicat în Family Practice (2005) a constatat că persoanele care au stat cu picioarele scufundate în apă rece s-au îmbolnăvit de răceală mai des decât cele care au rămas la căldură. La răcire apare o contracție reflexă a vaselor de sânge și o reducere a irigării mucoaselor, ceea ce duce la deteriorarea imunității locale.
Constricția vaselor de sânge și imunitatea slăbită
Când pielea se răcește – de exemplu la glezne sau la mijloc – vasele de sânge se contractă reflex. Sângele circulă mai lent, mucoasele sunt mai puțin alimentate cu nutrienți și celule imunitare, iar organismul devine mai predispus la infecții ale căilor respiratorii.
Virușilor le priește frigul și uscăciunea
Mediul rece și uscat favorizează răspândirea virușilor. În plus, iarna petrecem mai mult timp în spații închise, unde infecțiile se transmit ușor. Combinația dintre imunitatea slăbită și concentrația mai mare de viruși din aer reprezintă astfel condiții ideale pentru îmbolnăvire.
Reprezintă așadar gleznele goale un risc real?
Gleznele goale sau mijlocul descoperit nu transmit, prin ele însele, viruși. Organismul expus la frig se apără însă mai greu împotriva virușilor. Frigul reduce eficiența sistemului imunitar, iar dacă intrați în contact cu persoane bolnave, riscul de infectare este mai mare.
Simplificat, este valabil:
Răceală = infecție virală
Frig ≠ cauză directă, dar slăbește imunitatea
Cu alte cuvinte: frig → slăbirea imunității → susceptibilitate mai mare → șanse mai mari să ajungeți sub pătură cu un ceai.
Cum să vă protejați și să vă întăriți imunitatea
- Nu este rușine să schimbați șosetele scurte cu unele mai înalte și mai calde.
- Acoperiți mijlocul și partea inferioară a spatelui – organismul „ține minte” protecția termică.
- În fiecare dimineață susțineți-vă imunitatea cu o doză de probiotice Symprove, care ajută la menținerea echilibrului microbiomului intestinal – un jucător-cheie al capacității de apărare.
- Suplimentați vitaminele C și D, alimentați-vă echilibrat și hidratați-vă suficient.
- Dacă sunteți deja răciți, oferiți-vă liniște, căldură și odihnă.
Surse
Eccles, R. (2005). Acute cooling of the feet and the onset of common cold symptoms. Family Practice, 22(6), 608–613.
Dittmann, M., et al. (2022). Cold exposure impairs extracellular vesicle swarm–mediated nasal antiviral immunity. The Journal of Allergy and Clinical Immunology, 151(1), 76–88.e6.
Shephard, R. J., & Shek, P. N. (1998). Cold exposure and immune function. Canadian Journal of Physiology and Pharmacology, 76(9), 828–836.
Kim, Y., et al. (2024). The impact of ambient temperature on respiratory disease: a case-crossover study in Seoul. Respiratory Research, 25, Article 99.
D’Amato, G., et al. (2018). The impact of cold on the respiratory tract and its consequences to respiratory health. Clinical & Experimental Allergy, 48(4), 439–447.
Koskela, H., et al. (1998). Inhalation of cold air increases the number of inflammatory cells in the lungs in healthy subjects. European Respiratory Journal, 12(2), 345–349.
