Infecție virală sau bacteriană: Cum să aflați când vă pot ajuta antibioticele

Infecție virală sau bacteriană: Cum să aflați când vă pot ajuta antibioticele

Care este diferența dintre o infecție bacteriană și una virală? Aflați cum să recunoașteți simptomele, când sunt cu adevărat necesare antibioticele și cum să vă susțineți în mod natural imunitatea – de exemplu cu probioticele Symprove, un stil de viață sănătos și odihnă.

Timp estimat de lectură: 4 minute

Dimineața ne trezim cu o ușoară zgârietură în gât, iar după-amiaza avem deja febră, nasul înfundat, ne doare capul și ne simțim complet lipsiți de energie.
Vi se pare cunoscut?
Atunci în minte ne trec o mulțime de întrebări: „Este doar o răceală? Ar trebui să merg la medic? Am nevoie de antibiotice?”

Tocmai aici se fac adesea greșeli. Mulți cred că, cu cât medicamentele sunt mai puternice, cu atât se vor vindeca mai repede. Adevărul este însă că nu toate infecțiile sunt la fel – iar diferența dintre o infecție virală și una bacteriană este esențială.

Ce anume provoacă infecțiile?

Infecțiile apar atunci când în organism pătrund „intruși” microscopici – viruși sau bacterii.
Sunt invizibili cu ochiul liber, dar efectul lor îl simțim imediat. Chiar dacă ambii pot provoca febră, tuse sau durere în gât, virusul și bacteria se comportă diferit.

Și tocmai de aceea este important să știți care dintre ei este de vină – pentru că tratamentul este complet diferit.

  • Infecțiile bacteriene se tratează cu antibiotice.

  • Infecțiile virale antibioticele nu le pot opri. Atunci ajută în special odihna, lichidele, o alimentație hrănitoare și medicamentele pentru ameliorarea simptomelor.

Administrarea inutilă de antibiotice – de exemplu pentru o simplă răceală – nu doar că nu ajută, dar poate afecta microbiomul intestinal, slăbi imunitatea și contribui la rezistența la antibiotice. Aceasta înseamnă că, atunci când vom avea cu adevărat nevoie de antibiotice, este posibil ca acestea să nu mai fie eficiente.

Virus sau bacterie? Cum le recunoașteți

Nu se poate ghici întotdeauna doar după cum vă simțiți, dar unele semne vă pot da indicii:

Infecția virală

  • începe rapid și brusc,

  • secreția nazală este limpede și apoasă,

  • temperatura este de obicei ușoară până la moderată,

  • se adaugă oboseala, durerile musculare, uneori frisoane,

  • tusea este mai degrabă seacă și iritantă,

  • simptomele dispar în câteva zile.

Infecția bacteriană

  • are un debut lent, starea se agravează treptat,

  • secreția din nas este groasă, galbenă până la verde,

  • febra este mai mare și durează mai mult,

  • durerea în gât este intensă și fără secreție nazală,

  • tusea este cu mucus,

  • simptomele persistă mai mult timp și, fără tratament, se agravează.

Nu este însă o știință exactă. O infecție virală se poate complica după câteva zile și se poate adăuga și o bacterie – atunci starea se agravează brusc.

Când să mergeți la medic?

Nu orice răceală necesită o vizită imediată la cabinet, dar în aceste cazuri prezentați-vă cu siguranță la medic:

  • febra durează mai mult de 3 zile sau revine după ce a scăzut,

  • respirația este dificilă, apar șuierat, senzație de sufocare sau presiune în piept,

  • durerile de cap, de urechi sau de gât sunt intense și nu cedează,

  • din nas sau din ochi curge puroi,

  • vă simțiți extrem de slăbiți sau „ceva nu este în regulă”,

  • aveți o boală cronică (diabet, astm etc.).

La copii, la persoanele în vârstă și la cele cu imunitate slăbită este mai bine să fiți mai precauți – chiar și o infecție obișnuită se poate agrava la ei într-o stare mai gravă.

Cum stabilește medicul despre ce este vorba?

Medicul se orientează după:

  • evoluția și tipul simptomelor,

  • examenul fizic,

  • și adesea și testul CRP.

CRP, determinat dintr-o picătură de sânge, arată dacă în organism este prezentă o inflamație:

  • valoare scăzută → de obicei virus,

  • valoare ridicată → probabil bacterie.

CRP este însă doar un indicator auxiliar. Răspunsul exact îl va oferi doar examenul de laborator al secreției din gât, nas, sânge sau urină.


Ce spun cercetările?

Potrivit cercetărilor, majoritatea infecțiilor comune – precum răceala sau bronșita – au o origine virală.
Aceasta înseamnă că antibioticele, de cele mai multe ori, nu sunt necesare.
Medicul care nu vi le prescrie imediat nu acționează din lipsă de bunăvoință, ci în mod responsabil – vă protejează de un tratament inutil, care ar putea face mai mult rău decât bine.

Cum să vă tratați acasă în cazul unei infecții virale

  • Odihniți-vă și dormiți suficient.

  • Beți multe lichide – ceaiuri calde, supe, apă.

  • Reduceți febra doar atunci când depășește 38,5 °C.

  • Umidificați aerul, ajută în caz de tuse și secreție nazală.

  • Consumați alimente ușor digerabile, bogate în fructe și legume – organismul are nevoie de energie pentru a lupta cu infecția.

Ne pot ajuta și probioticele?

Cel mai bun tratament este prevenția – iar o imunitate puternică începe în intestine.
Probioticele, în special din genurile Lactobacillus și Bifidobacterium, ajută la menținerea echilibrului microbiomului intestinal și susțin sistemul imunitar.

În cazul infecțiilor virale (de exemplu, răceala, gripa, COVID-19), probioticele nu luptă, într-adevăr, direct împotriva virusului, dar ajută organismul să reacționeze mai eficient. Cercetările arată că persoanele care le-au administrat au avut febră mai scurtă și s-au recuperat mai repede.

În timpul administrării de antibiotice, probioticele sunt aproape o necesitate – protejează intestinele împotriva diareei asociate antibioticelor, atenuează balonarea și ajută la refacerea echilibrului microbiomului.
Una dintre soluțiile de calitate este, de exemplu, Symprove, care susține o microfloră intestinală sănătoasă și, astfel, și imunitatea.

În concluzie, rețineți

Dr. Nela Macková

A studiat medicina generală la Facultatea de Medicină a Universității Comenius. O parte a practicii și a studiilor a efectuat-o în străinătate și este ea însăși, de câțiva ani, pacientă a cabinetului de imunologie și gastroenterologie. Se străduiește să transmită informațiile de specialitate cât mai simplu, pentru a fi înțelese de toată lumea, și totodată să arate că și subiectele considerate tabu în societate fac parte din viața de zi cu zi.