Pielea este cel mai mare organ al corpului uman și este alcătuită din trei straturi: epidermă, dermă și țesutul conjunctiv subcutanat.
Doar suprafața sa acoperă aproximativ doi metri pătrați, iar funcția sa principală este de a proteja restul corpului de mediul extern, adică de schimbările climatice, acțiunea substanțelor chimice, a bacteriilor, virusurilor sau ciupercilor. Pe lângă funcția de protecție, pielea îndeplinește și o funcție termoreglatoare, imunologică, metabolică și excretorie.
Microbiomul, adică compoziția bacteriană din corpul uman adult, cântărește aproximativ 1,5 kilograme. Doar pe piele se găsesc 1000 de specii de bacterii și 80 de specii de fungi. Reprezentarea lor depinde de diverși factori – culoarea pielii, rasa, sexul, vârsta, poziția geografică, suprafața și straturile pielii deja menționate.
Sursă: Canva.com
Cea mai frecventă bacterie de pe piele este tulpina Actinobacteria, iar în foliculii sebacei Propionibacterium acnes și Staphylococcus epidermidis. Tocmai Staphylococcus epidermidis și Staphylococcus aureus sunt bacteriile responsabile de formarea acneei și înfundarea porilor.
pH-ul optim al pielii este 5, dar poate fi perturbat de utilizarea frecventă a dezinfectanților, a săpunurilor și, indirect, de administrarea anumitor tipuri de medicamente.
Astfel apare așa-numita disbioză cutanată, de care sunt legate mai multe afecțiuni ale pielii, printre care alergiile, eczemele, dermatita de contact, acneea, mătreața, vindecarea deficitară a rănilor, ulcerele cutanate, infecțiile cu drojdii sau cele fungice.
Sursă: Canva.com
Esența tratamentului acestor afecțiuni ale pielii este eliminarea acestei disbioze. Ca model putem lua, de exemplu, dermatita atopică.
Filagrina este o proteină implicată în hidratarea și keratinizarea pielii. Dacă suferă o mutație, apare o creștere a pH-ului pielii și modificări ale colonizării microbiene. Din această cauză, pielea persoanelor atopice este mai predispusă la infecții bacteriene și virale. Scopul tratamentului dermatitei atopice este, așadar, reducerea colonizării pielii, în mod concret cu Staphylococcus aureus, și restabilirea funcției de barieră a pielii prin preparate antiinflamatorii topice, care refac, calmează și hidratează pielea.
Microbiomul cutanat este, așadar, controlat de sistemul imunitar local, care este modulat de microbiomul intestinal.
Concluzie
Microbiomul intestinal este o componentă esențială a sistemului imunitar, care influențează numeroase procese din corpul uman. Multe dintre acestea fac încă obiectul cercetării, care ne va aduce în viitor noi posibilități de tratament pentru diverse afecțiuni. Nu există însă nicio îndoială că microbiomul are un efect asupra ameliorării simptomelor unor afecțiuni ale pielii.
Surse:
http://pdf.avcr.cz/A/2019-02/#page=19
