Endometrioza se numără în ultimii ani printre cele mai discutate afecțiuni ginecologice. Se vorbește despre ea tot mai mult – nu doar în cabinetele ginecologice, ci și în mass-media și în rândul femeilor înseși, care de multe ori caută ani de zile o explicație pentru problemele lor. Pe lângă temele tradiționale, precum mecanismele hormonale sau tratamentul chirurgical, în ultimii ani apare și o perspectivă nouă și mai puțin cunoscută: rolul microbiomului.
În acest articol ne vom uita, așadar, la endometrioză dintr-un unghi puțin diferit – prin prisma microbiotei intestinale și a probioticelor.
Trebuie însă subliniat chiar de la început că probioticele nu reprezintă deocamdată un tratament pentru endometrioză, iar dovezile științifice actuale sunt încă limitate. Cercetarea din acest domeniu este însă foarte dinamică și aduce noi întrebări, precum și posibilități potențiale pentru viitor, despre care puțini știu.
Tot mai multe cercetări sugerează că microbiota intestinală poate influența procesele imunitare, reacțiile inflamatorii și echilibrul hormonal din organism. Tocmai de aceea, ajunge în prim-plan întrebarea dacă probioticele ar putea avea în viitor un rol și în cazul unor afecțiuni care, la prima vedere, nu au legătură cu intestinul – inclusiv endometrioza.
Ce este endometrioza?
Endometrioza este o afecțiune inflamatorie cronică estrogen-dependentă (dependentă de estrogen), în care țesutul mucoasei uterine (endometrul) se găsește în afara cavității uterine, unde, evident, „nu are ce căuta”. Aceste focare apar cel mai frecvent la nivelul ovarelor, în pelvisul mic, la nivelul ligamentelor sacrouterine sau în spațiul Douglas, dar pot afecta și intestinul, vezica urinară sau alte organe.
De ce este o problemă?
Știm că tocmai endometrul se schimbă la noi, femeile, în fiecare lună. Sub influența hormonilor crește, se pregătește pentru nidația unui eventual ovul fecundat, iar dacă fecundarea nu are loc, femeia elimină prin sângerare endometrul crescut, în timpul menstruației. Astfel putem înțelege foarte simplu partea funcțională a endometrului nostru. Problema apare însă atunci când acest țesut, supus acestor schimbări, se află în afara locului său natural.
Simptome și consecințele bolii
Tabloul clinic al endometriozei poate fi foarte variat. Simptomele diferă, iar diagnosticarea durează adesea mai mulți ani.
- durere menstruală puternică
- durere pelvină cronică
- durere în timpul actului sexual
- durere la defecație sau urinare în timpul menstruației
- probleme la rămânerea însărcinată
- calitate redusă a vieții, care poate duce și la o povară psihică
De ce și cum apare endometrioza este un proces complex, care implică o combinație de factori hormonali, imunologici, genetici, locali și de mediu. Mecanismul exact al apariției bolii nu este însă nici astăzi pe deplin elucidat.
Tratamentul include atât abordări farmacologice, cât și chirurgicale, alese individual în funcție de simptome și de planurile reproductive ale pacientei. În ciuda opțiunilor disponibile, este adesea vorba despre o boală cronică, cu tendință de recidivă (revenire), ceea ce îi determină pe cercetători să caute noi perspective asupra apariției și tratamentului ei.
Una dintre acestea este tocmai cercetarea microbiomului, care în ultimii ani sugerează că microbiota intestinală ar putea juca un rol important în reglarea inflamației, a imunității și a echilibrului hormonal.
Microbiomul: o nouă perspectivă asupra endometriozei
În ultimii ani se discută tot mai mult despre rolul microbiomului intestinal în patogeneza diferitelor afecțiuni cronice. Microbiomul reprezintă un ecosistem complex de microorganisme, care influențează metabolismul, răspunsul imunitar și reglarea hormonală.
Unul dintre mecanismele care ar putea fi legate de endometrioză este așa-numitul estrobolom – un grup de bacterii intestinale capabile să metabolizeze estrogenii. Dezechilibrul microbiotei intestinale poate duce la modificarea metabolismului estrogenilor și poate contribui potențial la niveluri sistemice mai ridicate ale acestora.
Unele studii sugerează că la pacientele cu endometrioză poate fi prezentă disbioza, adică perturbarea echilibrului dintre microorganismele benefice și cele potențial patogene. Astfel de modificări pot favoriza inflamația cronică, unul dintre mecanismele-cheie ale progresiei bolii.
Probioticele – un potențial pentru viitor?
Probioticele sunt microorganisme vii al căror rol este de a sprijini echilibrul microbiotei intestinale și de a modula răspunsul imunitar. Cel mai adesea este vorba despre bacterii din genurile Lactobacillus și Bifidobacterium.
În legătură cu endometrioza se studiază în special potențialul lor de a:
- îmbunătăți echilibrul microflorei intestinale
- reduce activitatea inflamatorie
- sprijini funcționarea corectă a barierei intestinale
- influența metabolismul estrogenilor
- sprijini regenerarea organismului după terapia chirurgicală
Studiile experimentale pe modele animale sugerează că anumite tulpini probiotice ar putea contribui la reducerea inflamației sau chiar la reducerea creșterii leziunilor endometriale. Studiile clinice la om sunt deocamdată limitate. Acestea examinează, de exemplu, efectul probioticelor asupra durerii, calității vieții sau modificărilor microbiotei intestinale ale pacientelor.
Ceea ce ne va aduce cercetarea, timpul o va arăta – în ce măsură poate modularea microbiomului influența evoluția acestei boli și dacă probioticele vor deveni parte a îngrijirii complexe a pacientelor cu endometrioză.
Surse:
1. Zondervan KT, Becker CM, Missmer SA. Endometriosis. Nat Rev Dis Primers.
2020;6(1):9.
2. Chapron C, Marcellin L, Borghese B, Santulli P. Rethinking mechanisms, diagnosis
and management of endometriosis. Nat Rev Endocrinol. 2019;15(11):666-682.
3. Giudice LC. Clinical practice. Endometriosis. N Engl J Med. 2010;362(25):2389-
2398.
4. Bulun SE. Endometriosis. N Engl J Med. 2009;360(3):268-279.
5. Leonardi M, Hicks C, El-Assaad F, El-Omar E, Condous G. Endometriosis and the
microbiome: a systematic review. BJOG. 2020;127(2):239-249.
6. Shan J, Ni Z, Cheng W, et al. Gut microbiota imbalance and its potential role in
endometriosis. Front Microbiol. 2021;12:679609.
7. Ata B, Yildiz S, Turkgeldi E, et al. The endobiota study: comparison of vaginal,
cervical and gut microbiota between women with stage 3–4 endometriosis and healthy
controls. Sci Rep. 2019;9:2204.
8. Chadchan SB, Cheng M, Parnell LA, et al. Gut microbiota-derived metabolites
promote endometriosis lesion growth. Endocrinology. 2021;162(5):bqab033.
9. Yuan M, Li D, An M, et al. The role of the gut microbiome in endometriosis:
pathogenesis and therapeutic implications. Front Immunol. 2023;14:1181235.
