Boala Parkinson (Parkinson’s disease, PD) afectează o parte semnificativă a populației, în special persoanele cu vârsta peste 65 de ani. Aproximativ 3,7 procente din populația de această vârstă suferă de această boală, care este a doua cea mai răspândită tulburare neurologică după boala Alzheimer. Cele mai noi descoperiri ale experților arată că probioticele pot ajuta la tratarea și încetinirea apariției simptomelor sale.
Boala Parkinson pe scurt
Este vorba despre o tulburare neurodegenerativă progresivă și cronică, care afectează în principal funcțiile motorii, dar include și o serie întreagă de deficite non-motorii. Tulburările sistemului motor duc la o serie de simptome, printre care rigiditatea musculară, tremurul, bradikinezia (încetinirea mișcărilor), mersul afectat și instabilitatea posturală. Printre simptomele non-motorii se numără pierderea mirosului și probleme ale sistemului digestiv, cardiovascular și urogenital.
Numeroase studii au examinat compoziția bacteriană a bacteriilor intestinale la pacienții cu Parkinson, în comparație cu persoanele sănătoase. Deși aceste studii nu au identificat o compoziție specifică a microbiotei care să însoțească întotdeauna această boală, în general există dovezi că disbioza proinflamatorie – adică dezechilibrul bacteriilor din intestine – este de obicei prezentă.
Probioticele restabilesc echilibrul în digestie
O nouă lucrare științifică sugerează că suplimentarea cu probiotice poate îmbunătăți sănătatea intestinală la pacienții cu PD. Nu este doar simpla prezență a bacteriilor probiotice cea care produce aceste efecte pozitive, ci o cascadă de evenimente (înmulțirea bacteriilor probiotice care generează lactat, lactatul care stimulează speciile comensale producătoare de propionat și butirat), care duc la niveluri crescute de butirat.
În studiile anterioare privind utilizarea probioticelor în sănătatea și bolile umane, am arătat că dozarea cu o suspensie probiotică vie cu 4 tulpini (Symprove™) a avut potențialul de a modifica echilibrul speciilor din microbiotele intestinale ale unor donatori umani sănătoși (Moens și colab., 2019) și ale pacienților cu colită ulcerativă (Ghyselinck și colab., 2020) într-un model in vitro.
Probioticele Symprove au demonstrat o toleranță excelentă la acidul gastric în timpul testării in vitro (Fredua-Agyeman și Gaisford, 2015), fapt care explică parțial eficiența lor în îmbunătățirea scorurilor de severitate a simptomelor clinice ale numeroase afecțiuni intestinale în studiile clinice. De exemplu, au redus scorurile de severitate a simptomelor clinice la IBS (Sisson și colab., 2014) și au redus scorul durerii abdominale, reducând semnificativ constipația sau diareea.
Probioticele Symprove au demonstrat, de asemenea, activitate antipatogenă împotriva diverșilor agenți patogeni intestinali comuni, inclusiv Clostridium difficile (Fredua-Agyeman și colab., 2017), Escherichia coli, Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) și Shigella sonnei.
Sursă: Canva.com
Probioticele ar trebui să fie de calitate
Dacă dezvoltarea și/sau progresia bolii Parkinson este influențată de disbioza microbiotei intestinale, atunci suplimentarea alimentației cu un probiotic formulat corect poate fi un supliment util al tratamentului standard în clinică. Având în vedere numărul mic de donatori, rezultatele ar trebui interpretate cu prudență și ar trebui să poată fi reproduse, dar, combinate cu datele privind oamenii și animalele, oferă un indiciu convingător că probioticele pot reprezenta o intervenție potențială și rentabilă în tratamentul pacienților cu boala Parkinson. Este important să vă concentrați pe calitate și să acordați prioritate probioticelor lichide.
Încrederea în utilizarea suplimentelor probiotice în tratamentul PD va crește dacă vor exista dovezi că bacteriile probiotice se pot integra și asimila în microbiota intestinală existentă, îmbunătățind astfel sănătatea generală a intestinelor.
