Microbiota intestinală, bolile hepatice și probioticele: ce arată cercetările?
Importanța microbiotei intestinale este în prezent incontestabilă. Cantități uriașe de microorganisme ajută în tractul digestiv la descompunerea alimentelor, susțin sistemul imunitar și ne protejează de agenți patogeni. Dacă acest sistem este perturbat, pot apărea diverse complicații și, uneori, chiar boli. Un exemplu este diareea cauzată de administrarea de antibiotice, care distrug și bacteriile intestinale bune. În astfel de cazuri, este recomandat să se administreze probiotice, care pot îmbunătăți semnificativ această stare. Consumul de probiotice se dovedește a fi util și în cazul altor boli ale tractului digestiv, despre care am scris de mai multe ori. Este însă interesant de urmărit noile cercetări care sugerează utilizarea probioticelor și în cazul unor afecțiuni în afara tractului digestiv, de exemplu în bolile hepatice. Cum este legată microbiota intestinală de ficat? Ce boli hepatice ar putea probioticele să ajute la tratarea lor?
Între ficat și intestin
Ficatul este conectat direct cu intestinele. Tot ceea ce este absorbit prin intestine, fie că este vorba de componente alimentare, medicamente sau alte substanțe chimice, ajunge prin sânge direct la ficat. Dacă bariera intestinală este însă deteriorată, prin intestin pot trece și microorganisme, precum și toxinele acestora. Aceste toxine, precum și reacția inflamatorie care urmează, pot provoca deteriorarea ficatului. De aceea, în intestine există diverse mecanisme de protecție care previn acest lucru. Unul dintre acești protectori sunt și bacteriile noastre bune – microbiota intestinală, care stimulează sistemul imunitar și, în același timp, luptă direct împotriva intrușilor nedoriți. Perturbarea microbiotei intestinale, așa-numita disbioză, poate duce astfel la deteriorarea barierei intestinale și, ulterior, la boli hepatice. Una dintre modalitățile de a îmbunătăți starea de disbioză este consumul regulat de probiotice, adică microorganisme benefice pentru sănătate. Administrarea lor se dovedește, potrivit mai multor studii, a fi utilă în cazul unor boli hepatice.
Boala ficatului gras non-alcoolică
Boala ficatului gras non-alcoolică, în engleză non alcoholic fatty liver disease (NAFLD), este cea mai răspândită boală hepatică în țările dezvoltate. Această boală apare în special la persoanele obeze sau la cele cu diabet. La persoanele obeze se pot observa modificări importante ale microbiotei intestinale. Tocmai această microbiotă asociată obezității este în prezent legată de apariția NAFLD. Mai multe studii preclinice și clinice sugerează că administrarea anumitor probiotice sau sinbiotice (combinație de probiotice și prebiotice) poate influența o astfel de microbiotă perturbată și astfel poate îmbunătăți starea bolii. Administrarea de probiotice sau sinbiotice ar putea fi astfel un tratament adjuvant potrivit pentru NAFLD.
Sursă: Canva.com
Boala hepatică alcoolică
Cauza acestei boli este, desigur, consumul crescut de alcool, dar la progresia bolii contribuie și intestinele. Încă din anii '80 ai secolului trecut au fost demonstrate diferențe mari între microbiota intestinală a alcoolicilor și cea a persoanelor sănătoase. La un aport constant de alcool, prosperă în intestine bacteriile care cresc permeabilitatea intestinală, iar dimpotrivă, scad cele care protejează peretele intestinal. Printre acești protectori care scad se numără și lactobacilii și bifidobacteriile, cele mai frecvent utilizate bacterii probiotice. Anumite tulpini ale acestor bacterii, administrate sub formă de diverse preparate probiotice sau sinbiotice, s-au dovedit astfel a fi utile în prevenirea sau tratamentul adjuvant al bolii hepatice alcoolice.
Transplantul hepatic
Infecțiile postoperatorii reprezintă una dintre cele mai grave complicații care apar după transplantul hepatic. Deoarece unele probiotice prezintă efecte antimicrobiene și au mai puține efecte adverse decât antibioticele, acestea ar putea ajuta la prevenirea infecțiilor postoperatorii. În studiile în care pacienților li s-au administrat probiotice înainte și/sau după transplantul hepatic, această ipoteză s-a dovedit a fi adevărată. Într-un astfel de studiu, probioticele au reușit să reducă riscul de apariție a infecției la 4% față de 24% în grupul de control. Este important însă de menționat și studiile în care unele drojdii probiotice au fost, dimpotrivă, cauza infecției.
Sursă: Canva.com
Alte boli
Fie singure, fie în combinație cu prebioticele sub formă de sinbiotice, probioticele își arată potențialul în tratamentul adjuvant sau în prevenirea altor boli hepatice. În prezent sunt în desfășurare mai multe cercetări, necesare pentru confirmarea clară a eficacității lor. Printre bolile studiate se numără de exemplu:
- ciroza hepatică și complicațiile ei
- hepatita virală
- encefalopatia hepatică
- cancerul hepatic
Studierea legăturii dintre microbiota intestinală, probiotice și bolile hepatice se află încă la început, dar în viitor va aduce cu siguranță rezultate interesante, pe care le vom putea folosi în prevenție sau terapie.
Interesant este, de exemplu, un studiu din 2018, în care bacteriile Lactobacillus rhamnosus GG (LGG) au reușit să prevină efectul toxic al dozelor mari de paracetamol. Paracetamolul este un medicament eficient pentru durere și febră, dar la doze mari (nu ar trebui să luați mai mult de 4 g pe zi!) provoacă deteriorarea oxidativă a ficatului. Consumul de LGG la șoareci a crescut semnificativ eficacitatea mecanismelor antioxidante din ficat, prevenind astfel deteriorarea acestuia. Acest studiu nu face decât să demonstreze importanța cercetărilor viitoare în acest domeniu. Unele medicamente pot avea un efect nefavorabil asupra ficatului chiar și la doze normale, administrarea lor fiind însă necesară pentru tratamentul bolii respective. Ce s-ar întâmpla dacă, în viitor, la administrarea unor astfel de medicamente s-ar recomanda și administrarea de probiotice, care ar preveni efectele nedorite asupra ficatului? Progresele în cercetare ne vor oferi poate cândva răspunsul și la astfel de întrebări.
