Aveți „gripă intestinală”? Nu, în realitate vă confruntați cu o viroză intestinală

Aveți „gripă intestinală”? Nu, în realitate vă confruntați cu o viroză intestinală

Mulți dintre noi, în cazul unor probleme digestive bruște, apelăm automat la termenul „gripă intestinală”, deși în medicină o astfel de denumire nu există de fapt. Dacă v-au cuprins crampele, vărsăturile sau slăbiciunea, probabil vă confruntați cu o viroză intestinală, care necesită o abordare complet diferită față de o afecțiune clasică a căilor respiratorii. Aflați ce semnale ale corpului nu ar trebui să ignorați și cum să stabiliți tratamentul corect, pentru a scăpa cât mai repede de simptomele neplăcute.

Timp estimat de lectură: 3 minute

Cu toții cunoaștem senzația de a ne trezi și de a ști imediat că ceva nu este în regulă. Stomacul protestează, corpul este cuprins de slăbiciune, iar a ne ridica din pat pare o performanță supraomenească. Prin minte ne trece un singur gând: „Cred că am gripă intestinală.”

În realitate, acest termen este însă înșelător. Ceea ce numim popular „gripă intestinală” este, în medicină, viroză intestinală (gastroenterită). Nu are aproape nimic în comun cu gripa clasică – este vorba despre două infecții distincte, care au origine, manifestări și mod de tratament diferite. Haideți să le comparăm pe scurt și în mod avizat, pentru a ști exact cum să vă îngrijiți în ambele cazuri.

Comparație rapidă: Care este diferența principală?

Caracteristică Viroză intestinală Gripă
Locul atacului Tractul digestiv (intestin) Căile respiratorii
Simptome principale Diaree, vărsături, crampe Febră, dureri musculare, tuse
Durata 1 – 3 zile 5 – 7 zile (sau mai mult)
Mod de transmitere Contact, suprafețe, alimente Infecție prin picături (pe cale aeriană)


Recenzie Symprove

Viroza intestinală: Un atac asupra sistemului digestiv

Viroza intestinală este provocată de viruși, cel mai frecvent norovirusuri sau rotavirusuri. Ținta lor este mucoasa intestinului subțire. Rezultatul este o combinație neplăcută de simptome:

  • diaree și vărsături bruște,
  • dureri abdominale sub formă de crampe,
  • oboseală generală și slăbiciune,
  • temperatură ușor crescută.

Vestea bună: Boala trece de obicei în decurs de 1 până la 3 zile.

Riscuri: Cel mai mare pericol este deshidratarea. Virusul se răspândește extrem de rapid prin mâini contaminate, suprafețe (clanțe, tastaturi) sau alimente.

Cum să faceți față virozei intestinale?

  1. Hidratarea prioritară: Organismul pierde lichide și minerale importante. Alegerea ideală sunt soluțiile de rehidratare, care completează sodiul, potasiul și glucoza în proporția optimă.

  2. Dieta de cruțare: Când stomacul se liniștește, începeți cu alimente ușoare (banane, orez, biscuiți uscați, cartofi fierți, supe). Evitați produsele lactate, alimentele grase și condimentate.

  3. Puterea probioticelor: Probioticele nu sunt doar un truc de marketing. Studiile clinice confirmă că pot scurta durata diareei acute cu aproximativ o zi. Ajută la refacerea microbiotei intestinale și accelerează regenerarea mucoasei. Obțineți cel mai bun efect dacă le introduceți imediat la primele simptome.

Când să consultați un medic?

Nu amânați vizita la medic dacă:

  • apar semne de deshidratare severă (mucoase uscate, absența urinării, amețeli),
  • observați sânge în scaun,
  • febra mare nu scade nici după 48 de ore,
  • boala afectează un copil, o persoană în vârstă, o femeie însărcinată sau un pacient cronic bolnav

Prevenție: Pași mici cu efect mare

Baza o reprezintă igiena riguroasă a mâinilor și dezinfectarea regulată a suprafețelor comune. La sugari, o protecție foarte eficientă o reprezintă vaccinarea împotriva rotavirusurilor, care minimizează riscul unei evoluții severe. Menținerea pe termen lung a unei microflore intestinale sănătoase cu ajutorul probioticelor Symprove întărește, în plus, capacitatea generală de apărare, datorită căreia organismul face față infecțiilor mai rapid și cu o evoluție mai ușoară.

Surse:

  1. Patel MM, Hall AJ, Vinjé J, Parashar UD. Noroviruses: A comprehensive review. J Clin Virol. 2009;44(1):1–8. doi:10.1016/j.jcv.2008.10.009

  2. Riddle MS, DuPont HL, Connor BA. ACG Clinical Guideline: Diagnosis, Treatment, and Prevention of Acute Diarrheal Infections in Adults. Am J Gastroenterol. 2016;111(5):602–622. doi:10.1038/ajg.2016.126

  3. Tate JE, Burton AH, Boschi-Pinto C, et al. Global, Regional, and National Estimates of Rotavirus Mortality in Children <5 Years of Age, 2000–2013. Clin Infect Dis. 2016;62(Suppl 2):S96–S105. doi:10.1093/cid/civ1013

  4. Szajewska H, Guarino A, Hojsak I, et al. Use of Probiotics for Management of Acute Gastroenteritis: A Position Paper by the ESPGHAN Working Group. J Pediatr Gastroenterol Nutr. 2020;70(4):698–709. doi:10.1097/MPG.0000000000002655

  5. Allen SJ, Martinez EG, Gregorio GV, Dans LF. Probiotics for treating acute infectious diarrhoea. Cochrane Database Syst Rev. 2010;11:CD003048. doi:10.1002/14651858.CD003048.pub3

  6. Hempel S, Newberry SJ, Maher AR, et al. Probiotics for the prevention and treatment of antibiotic-associated diarrhea: A systematic review and meta-analysis. JAMA. 2012;307(18):1959–1969. doi:10.1001/jama.2012.3507

  7. Uyeki TM, Bernstein HH, Bradley JS, et al. Clinical Practice Guidelines by the Infectious Diseases Society of America: 2018 Update on Diagnosis, Treatment, Chemoprophylaxis, and Institutional Outbreak Management of Seasonal Influenza. Clin Infect Dis. 2019;68(6):e1–e47. doi:10.1093/cid/ciy866

  8. World Health Organization. Influenza (Seasonal). WHO Fact Sheet. 2018.

  9. Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Norovirus: Clinical Overview. CDC; 2023.

Dr. Nela Macková

A studiat medicina generală la Facultatea de Medicină a Universității Comenius. O parte a practicii și a studiilor a efectuat-o în străinătate și este ea însăși, de câțiva ani, pacientă a cabinetului de imunologie și gastroenterologie. Se străduiește să transmită informațiile de specialitate cât mai simplu, pentru a fi înțelese de toată lumea, și totodată să arate că și subiectele considerate tabu în societate fac parte din viața de zi cu zi.